Ioana Lupea: „Un executiv împărţit între PDL şi PNL sub conducerea lui Theodor Stolojan este misiune imposibilă“.
Theodor Stolojan va fi şeful guvernului după alegeri doar dacă PDL va face o alianţă cu PSD.
Partidul lui Emil Boc nu va obţine un rezultat care să-i permită formarea viitorului cabinet de unul singur, iar un executiv împărţit cu PNL sub conducerea lui Theodor Stolojan este misiune imposibilă. Dacă Ion Iliescu mai are un cuvânt de spus în PSD - şi, potrivit unei declaraţii recente a lui Stolojan, mai are - atunci cu siguranţă îl va prefera pe vechiul său soldat credincios, numitului prostănac. Mai există o singură explicaţie validă: Theodor Stolojan este doar un premier de campanie electorală şi, eventual, obiectul unei negocieri cu liberalii, după alegeri.
Theodor Stolojan se bucură încă de încrederea unui număr important de români, mai mare
decât cel al votanţilor PDL, aşa cum reiese din sondajele de opinie. El reprezintă un bun valoros pentru această campanie electorală în care niciun partid nu străluceşte, cel puţin deocamdată, prin oferte politice. Perceput ca gravitând deasupra politicii, un tehnocrat luminat, lui Stolojan i s-au iertat sau uitat inconsecvenţele ideologice. Mandatul său de prim-ministru, care a precedat un şir de mineriade şi frământări politice, este asociat în mintea celor mai mulţi cu stabilitatea. Fără să fie pentru PDL ceea ce a fost Sarah Palin pentru republicanii americani, surpriza care a umflat peste noapte procentele lui John McCain, Theodor Stolojan are toate datele unei solide şi eficiente locomotive de partid, o locomotivă nemţească. El este însă o piedică de netrecut în relaţia cu liberalii, dacă intenţia democrat-liberalilor exprimată de Adriean Videanu, aceea de a face o alianţă doctrinară după alegeri, este reală.
Un guvern PDL-PNL, considerat de mulţi ca varianta perferabilă pentru România pentru următorii patru ani, nu are nicio şansă cu Theodor Stolojan nominalizat ca premier. Liberalii l-au înghiţit cu greu, dar nu l-au digerat niciodată, nici măcar când le-a ajuns preşedinte, în urma unui compromis între tabere. Plecarea lui şi a susţinătorilor lui din partid a fost o lovitură peste care PNL nu va trece, având şi o a doua opţiune pentru a rămâne la putere: PSD. În aceste condiţii, nu este deloc exclus ca, după ce maurul îşi va fi făcut datoria, locul promis lui să-i fie oferit altcuiva, probabil unui alt tehnocrat acceptabil pentru toate cele trei părţi implicate în negociere: Traian Băsescu, PDL şi PNL. În aceeaşi situaţie se află şi actualul şef al guvernului Călin Popescu-Tăriceanu. Susţinut de PNL pentru aceeaşi funcţie, rolul lui este să convertească mulţumirea sau recunoştinţa unor categorii sociale faţă de guvern în voturi pentru liberali. Strategia Finkelstein- Silberstein a salvat PNL de la ceea ce se anunţa a fi o catastrofă pentru liberali. Cel mai probabil, trocul între PDL şi PNL va fi: „Nici Stolojan, dar nici Tăriceanu“.
Relevant este însă că, în toată această dezbatere privind premierii, alegătorii sunt traşi pe sfoară. Viitorul şef al guvernului va fi decis, nu de ei, ci în urma unor inevitabile negocieri postelectorale. Cel mai probabil nu va fi nici Theodor Stolojan, nici Călin Popescu-Tăriceanu şi nici Mircea Geoană.
09 iulie 2009
De ce a anuntat presedintele ca va candida in 2009
Ma intreb ce-i cu graba asta pe capul lui Traian Basescu, sa-si anunte intentia de a mai candida
pentru inca un mandat de presedinte, cu mai bine de un an inainte de soroc. Sansele lui la prezidentiale vor spori si mai mult dupa preconizata vizita pe care o va intreprinde in Federatia Rusa, de unde mai mult ca sigur ca se va intoarce cu un pret
renegociat la gaze. Terenul a fost incalzit deja la reuniunea extraordinara a tarilor membre UE, pe tema interventiei Federatiei Ruse in Georgia si a decretarii de catre Moscova a indepen-dentei Osetiei de Sud si Abhaziei, unde pozitia lui Basescu vizavi de Rusia a fost una echilibrata si pragmatica. Cu putina vreme inainte, aflat in vizita la Tbilisi, Basescu a invitat Georgia sa-si negocieze problemele direct cu Rusia. Chiar daca par mici, aceste gesturi nu pot scapa neobservate de Kremlin si arata ca presedintele continua sa optimizeze relatiile cu Federatia Rusa. Daca Basescu va reusi sa se intoarca de la Moscova cu un pret mai mic la gaze
, pozitia lui pe termen mediu in relatiile cu clasa politica romåneasca se va intari, iar imaginea lui in fata electoratului va creste påna aproape de cota din 2004. Cum prezidentialele nu erau o prioritate pe agenda politica a Bucurestiului, ramåne sa cautam cea mai plauzibila explicatie a pre-maturului anunt al pre-sedintelui, cu privire la in-tentia sa de a mai candida o data. Unul dintre motive ar fi ca presedintele a incercat sa abata atentia de la criza creata de PD-L, cu privire la intelegerile tehnice cu PRM. Cred in continuare, in ciuda curentului creat de preotii si preotesele societatii civile, ca nu exista nici o alta intelegere intre cele doua formatiuni politice, nici preelectorale, nici postelec-torale.
Mi se pare de-a dreptul aberant ca o persoana zdravana la cap sa poata admite ca PD-L, care a militat pentru votul uninominal, sa se foloseasca acum de PRM pentru a ataca uninominalul in justitie.
In atare imprejurari, anuntul lui Basescu cu privire la planurile sale electorale a rupt frontul si a abatut atentia societatii civile de la spaima ca PD-L a tradat intelighentia si s-a aliat cu ticalosia
pentru inca un mandat de presedinte, cu mai bine de un an inainte de soroc. Sansele lui la prezidentiale vor spori si mai mult dupa preconizata vizita pe care o va intreprinde in Federatia Rusa, de unde mai mult ca sigur ca se va intoarce cu un pret
renegociat la gaze. Terenul a fost incalzit deja la reuniunea extraordinara a tarilor membre UE, pe tema interventiei Federatiei Ruse in Georgia si a decretarii de catre Moscova a indepen-dentei Osetiei de Sud si Abhaziei, unde pozitia lui Basescu vizavi de Rusia a fost una echilibrata si pragmatica. Cu putina vreme inainte, aflat in vizita la Tbilisi, Basescu a invitat Georgia sa-si negocieze problemele direct cu Rusia. Chiar daca par mici, aceste gesturi nu pot scapa neobservate de Kremlin si arata ca presedintele continua sa optimizeze relatiile cu Federatia Rusa. Daca Basescu va reusi sa se intoarca de la Moscova cu un pret mai mic la gaze
, pozitia lui pe termen mediu in relatiile cu clasa politica romåneasca se va intari, iar imaginea lui in fata electoratului va creste påna aproape de cota din 2004. Cum prezidentialele nu erau o prioritate pe agenda politica a Bucurestiului, ramåne sa cautam cea mai plauzibila explicatie a pre-maturului anunt al pre-sedintelui, cu privire la in-tentia sa de a mai candida o data. Unul dintre motive ar fi ca presedintele a incercat sa abata atentia de la criza creata de PD-L, cu privire la intelegerile tehnice cu PRM. Cred in continuare, in ciuda curentului creat de preotii si preotesele societatii civile, ca nu exista nici o alta intelegere intre cele doua formatiuni politice, nici preelectorale, nici postelec-torale.
Mi se pare de-a dreptul aberant ca o persoana zdravana la cap sa poata admite ca PD-L, care a militat pentru votul uninominal, sa se foloseasca acum de PRM pentru a ataca uninominalul in justitie.
In atare imprejurari, anuntul lui Basescu cu privire la planurile sale electorale a rupt frontul si a abatut atentia societatii civile de la spaima ca PD-L a tradat intelighentia si s-a aliat cu ticalosia
"Sa traiti bine!" clonat
Pe ce s-a bazat Traian Basescu atunci cand le-a promis romanilor din Italia ca, peste 3-4 ani, vor castiga la fel de bine si in Romania daca se vor intoarce sa lucreze acasa? Cat de solide pot fi garantiile oferite de un presedinte aflat la sfarsit de mandat pentru ca forta de munca romaneasca din Peninsula sa fie convinsa, intr-adevar, ca salariile si conditiile din tara vor fi identice cu cele din Italia? Daca argumentul domnului Basescu se rezuma doar la siguranta data de prezenta sa la Cotroceni in urmatorii cinci ani, inseamna ca nu urmareste altceva decat sa-si promoveze propriile interese electorale in scopul martirizarii rolului pe care l-ar avea ca sef de stat in evolutia economica a tarii. Discursul sau de duminica a creat iluzia printre participantii prezenti la sediul Arhiepiscopiei romanesti de la Roma ca fara el in fruntea poporului nu ar exista oportunitati pentru o eventuala repatriere a milioanelor de oameni aflati la lucru peste granita.
Nu s-a rostit nici un cuvant despre prestatia Executivului. Nu a existat nici o aluzie la cei care administreaza economia
in baza unui program de guvernare aprobat de Parlament. Doar invitatia de a produce in Romania in perioada celui de-al doilea mandat basescian, adica din 2010 incolo, cand conditiile de munca si trai vor concura, in opinia primului om din stat, cu cele intalnite acum in tari mai dezvoltate. Unde vrea sa ajunga seful statului cand avanseaza o asemenea evolutie? La cunoasterea de catre public a faptului ca viitorul guvern va fi format de partidul cotrocenist condus de Emil Boc. Are convingerea ca la alegerile din noiembrie liberalii vor parasi sigur Palatul Victoria, fapt pentru care nu are de ce sa le mai recunoasca anumite merite de natura economica.
Basescu se fereste sa evidentieze efortul unei institutii in obligatia careia intra inclusiv crearea conditiilor necesare pentru atragerea fortei de munca exportata dupa 1990 pentru un motiv simplu, acela ca Guvernul este liberal de la cap la coada. Pun pariu ca, daca PD-L era astazi la putere, si nu in opozitie, sigur l-am fi vazut pe presedinte facand aprecieri fara retinere la adresa unor ministri precum Blaga, Flutur, Boagiu, Barbu, Videanu sau Macovei. Ar fi insistat, in special, pe latura social-economica si financiara pentru a mari
increderea romanilor din Italia in politicienii pe care Basescu ii doreste instalati la Victoria dupa alegerile parlamentare. In acest context, premisa conditiilor de salarizare promise de Basescu nu ar avea nici o legatura cu PNL chiar daca statisticile arata o crestere importanta a PIB la final de mandat, ci un merit exlusiv al partidului lui Boc daca acesta castiga guvernarea, iar Cotroceniul nu-si schimba locatarul in 2009.
Sigur, relatia dintre presedinte si democrat-liberali nu s-ar spune ca straluceste dupa povestea cu cedarea functiei de vicepresedinte al Senatului lui Vadim Tudor. Presa a taxat dur hotararea cu pricina, primul vinovat fiind considerat Emil Boc, fapt ce a pus intr-o lumina proasta imaginea unui partid care doreste sa obtina un scor pozitiv la alegerile legislative. Basescu s-a facut ca ploua, lasandu-si partidul de suflet sa se descurce singur in fata PSD si a PNL printr-o dezaprobare cu dus-intors. A preferat sa nu intervina pentru a da impresia ca PD-L s-a facut baiat mare, deci poate sa lupte si singur atunci cand este incoltit, mizand, totodata, pe faptul ca PRM nu se va retine sa atace frontal Guvernul in situatia nou-creata, pozitie ce ii convine de minune. Veti vedea ca in campania urmatoare seful statului se va abtine sa conduca hora electorala pedelista tocmai pentru a intari parerea ca "adunatura" lui Boc este capabila sa-i infunde pe adversari la votul din noiembrie.
Un asemenea tratament smecheresc ii va permite mai tarziu sa vorbeasca despre meritele partidului cotrocenist referitoare la atingerea unui standard de dezvoltare in masura sa atraga forta de munca de peste granita. Problema capitala este ca romanii din Italia sau din alte tari stiu bine de ce au fost nevoiti sa-si paraseasca locurile natale. Unii pentru ca nu aveau loc unde sa munceasca, altii din cauza salariilor extrem de scazute. Mai exista insa si un motiv despre care presedintele s-a ferit sa vorbeasca, respectiv mizeria umana din societatea romaneasca.
Daca seful statului isi inchipuie ca electoratul de la Roma a uitat de birocratie si de coruptie sau de somnolenta clasei politice, care a favorizat jaful in numele unor interese de grup si de partid, inseamna ca gratiile sale retorice nu merita nici o atentie, indiferent cat de mari si convingatoare sunt promisiunile legate de normalizarea prin dezvoltare a conditiilor din Romania. Prin urmare, nu cred ca romanii din Italia sau din Spania vor da vrabia din mana pe cioara de pe gard nici peste 3-4 ani. Motivele se cunosc. Le stie si presedintele.
Nu s-a rostit nici un cuvant despre prestatia Executivului. Nu a existat nici o aluzie la cei care administreaza economia
in baza unui program de guvernare aprobat de Parlament. Doar invitatia de a produce in Romania in perioada celui de-al doilea mandat basescian, adica din 2010 incolo, cand conditiile de munca si trai vor concura, in opinia primului om din stat, cu cele intalnite acum in tari mai dezvoltate. Unde vrea sa ajunga seful statului cand avanseaza o asemenea evolutie? La cunoasterea de catre public a faptului ca viitorul guvern va fi format de partidul cotrocenist condus de Emil Boc. Are convingerea ca la alegerile din noiembrie liberalii vor parasi sigur Palatul Victoria, fapt pentru care nu are de ce sa le mai recunoasca anumite merite de natura economica.
Basescu se fereste sa evidentieze efortul unei institutii in obligatia careia intra inclusiv crearea conditiilor necesare pentru atragerea fortei de munca exportata dupa 1990 pentru un motiv simplu, acela ca Guvernul este liberal de la cap la coada. Pun pariu ca, daca PD-L era astazi la putere, si nu in opozitie, sigur l-am fi vazut pe presedinte facand aprecieri fara retinere la adresa unor ministri precum Blaga, Flutur, Boagiu, Barbu, Videanu sau Macovei. Ar fi insistat, in special, pe latura social-economica si financiara pentru a mari
increderea romanilor din Italia in politicienii pe care Basescu ii doreste instalati la Victoria dupa alegerile parlamentare. In acest context, premisa conditiilor de salarizare promise de Basescu nu ar avea nici o legatura cu PNL chiar daca statisticile arata o crestere importanta a PIB la final de mandat, ci un merit exlusiv al partidului lui Boc daca acesta castiga guvernarea, iar Cotroceniul nu-si schimba locatarul in 2009.
Sigur, relatia dintre presedinte si democrat-liberali nu s-ar spune ca straluceste dupa povestea cu cedarea functiei de vicepresedinte al Senatului lui Vadim Tudor. Presa a taxat dur hotararea cu pricina, primul vinovat fiind considerat Emil Boc, fapt ce a pus intr-o lumina proasta imaginea unui partid care doreste sa obtina un scor pozitiv la alegerile legislative. Basescu s-a facut ca ploua, lasandu-si partidul de suflet sa se descurce singur in fata PSD si a PNL printr-o dezaprobare cu dus-intors. A preferat sa nu intervina pentru a da impresia ca PD-L s-a facut baiat mare, deci poate sa lupte si singur atunci cand este incoltit, mizand, totodata, pe faptul ca PRM nu se va retine sa atace frontal Guvernul in situatia nou-creata, pozitie ce ii convine de minune. Veti vedea ca in campania urmatoare seful statului se va abtine sa conduca hora electorala pedelista tocmai pentru a intari parerea ca "adunatura" lui Boc este capabila sa-i infunde pe adversari la votul din noiembrie.
Un asemenea tratament smecheresc ii va permite mai tarziu sa vorbeasca despre meritele partidului cotrocenist referitoare la atingerea unui standard de dezvoltare in masura sa atraga forta de munca de peste granita. Problema capitala este ca romanii din Italia sau din alte tari stiu bine de ce au fost nevoiti sa-si paraseasca locurile natale. Unii pentru ca nu aveau loc unde sa munceasca, altii din cauza salariilor extrem de scazute. Mai exista insa si un motiv despre care presedintele s-a ferit sa vorbeasca, respectiv mizeria umana din societatea romaneasca.
Daca seful statului isi inchipuie ca electoratul de la Roma a uitat de birocratie si de coruptie sau de somnolenta clasei politice, care a favorizat jaful in numele unor interese de grup si de partid, inseamna ca gratiile sale retorice nu merita nici o atentie, indiferent cat de mari si convingatoare sunt promisiunile legate de normalizarea prin dezvoltare a conditiilor din Romania. Prin urmare, nu cred ca romanii din Italia sau din Spania vor da vrabia din mana pe cioara de pe gard nici peste 3-4 ani. Motivele se cunosc. Le stie si presedintele.
Nişte mincinoşi sinceri
Lângă câteva felii de lămâie care taie greaţa, poate fi privită şi creatura politică rezultată din apropierea PD-L de PRM, aflată încă în stare embrionară.
Mutantul pe cale să se nască e rodul unor flirturi intense şi împlineşte pofte ţinute cu greu în frâu. Democraţii şi peremiştii pot scrie file de istorie privind colaborarea parlamentară, Traian Băsescu şi Corneliu Vadim Tudor au vorbit la telefon mai des decât îşi pot închipui Mircea Cărtărescu şi Cătălin Avramescu, iar faptul că unul de la PRM se simte ca scafandrul în apă, odată trecut la PD-L, e demonstrat de perfecta adaptare la noul mediu politic a unui personaj precum Dorel Onaca. Întrebarea firească a ultimelor zile este la ce le foloseşte democrat-liberalilor să se ştie în târg că au bătut palma cu Vadim Tudor?!
Răspunsul e relativ simplu: la cules de voturi.
În această perioadă, mai toate partidele stau pe masă cu sondajele de opinie privind intenţia de vot şi caută strategii de dislocare, de fidelizare sau de atragere a electoratului. Aşa au apărut, bunăoară, moţiunile simple ale Opoziţiei. PD-L, un partid cu votanţi majoritari în mediul urban, a vrut să arate că-i pasă de încălzirea pe timp de iarnă a celor care locuiesc la blocuri, în timp ce PSD, prin moţiunea pe tema agriculturii, vrea să arate că n-a uitat de electoratul lui tradiţional din zona rurală. Fiecare partid are nevoie însă de mai mult decât voturile nucleului dur. PD-L nu face excepţie şi încearcă acum să câştige câteva puncte electorale din rândul foştilor votanţi PRM. Spun foştii pentru că Vadim Tudor are un număr important de susţinători în căutarea unui partid căruia să-i dea votul. Pentru ei, disoluţia PRM este evidentă, deci partidul nu mai este depozitarul unui capital de încredere, în ciuda simpatiei pe care mulţi o nutresc încă faţă de C.V. Tudor. Electoratul peremist reprezintă însă şansa democrat-liberalilor de a pătrunde, în sfârşit, în zona rurală. În plus
, foştii votanţi PRM au avantajul de a purta eticheta de votanţi disciplinaţi, ceea ce, în multe zone, liberal-democraţilor le lipseşte crunt şi spre marea
enervare a lui Zeus.
Pe de altă parte, să nu uităm, anul acesta vorbim de alegeri uninominale, aşa că încercarea de a sprijini PRM să intre, totuşi, în viitorul Parlament PD-L va putea s-o facă, punctual, prin desemnarea unor candidaţi „de paie“ în colegiile în care oamenii lui Vadim Tudor ar avea şanse să prindă poziţia fruntaşă. Evident, şi reciproca e valabilă.
Oricât ar suna de cinic, la această oră toate calculele politice făcute în sediile de partid exclud factorul emoţional, consecvenţa şi chiar principiile. Singurul lucru care contează este votul. Aşa încât, spre dezamăgirea tuturor celor care au crezut că PD-L e „altfel“, apropierea de PRM ţine cont
doar de rezultatul, pe termen scurt şi foarte scurt, al unei banale operaţiuni de aritmetică electorală, în care suma voturilor câştigate şi a voturilor pierdute trebuie să dea un rezultat pozitiv.
Iar pentru toţi cei care încă nu-şi revin din şocul dezamăgirii, simţindu-se, încă o dată
, păcăliţi şi trădaţi, primul „principiu politic al lui Lovka“ din celebra serie de legi ale lui Murphy se potriveşte perfect situaţiei: nu există sinceritate mai mare decât a politicianului care minte. De data asta poate ne şi prindem.
Mutantul pe cale să se nască e rodul unor flirturi intense şi împlineşte pofte ţinute cu greu în frâu. Democraţii şi peremiştii pot scrie file de istorie privind colaborarea parlamentară, Traian Băsescu şi Corneliu Vadim Tudor au vorbit la telefon mai des decât îşi pot închipui Mircea Cărtărescu şi Cătălin Avramescu, iar faptul că unul de la PRM se simte ca scafandrul în apă, odată trecut la PD-L, e demonstrat de perfecta adaptare la noul mediu politic a unui personaj precum Dorel Onaca. Întrebarea firească a ultimelor zile este la ce le foloseşte democrat-liberalilor să se ştie în târg că au bătut palma cu Vadim Tudor?!
Răspunsul e relativ simplu: la cules de voturi.
În această perioadă, mai toate partidele stau pe masă cu sondajele de opinie privind intenţia de vot şi caută strategii de dislocare, de fidelizare sau de atragere a electoratului. Aşa au apărut, bunăoară, moţiunile simple ale Opoziţiei. PD-L, un partid cu votanţi majoritari în mediul urban, a vrut să arate că-i pasă de încălzirea pe timp de iarnă a celor care locuiesc la blocuri, în timp ce PSD, prin moţiunea pe tema agriculturii, vrea să arate că n-a uitat de electoratul lui tradiţional din zona rurală. Fiecare partid are nevoie însă de mai mult decât voturile nucleului dur. PD-L nu face excepţie şi încearcă acum să câştige câteva puncte electorale din rândul foştilor votanţi PRM. Spun foştii pentru că Vadim Tudor are un număr important de susţinători în căutarea unui partid căruia să-i dea votul. Pentru ei, disoluţia PRM este evidentă, deci partidul nu mai este depozitarul unui capital de încredere, în ciuda simpatiei pe care mulţi o nutresc încă faţă de C.V. Tudor. Electoratul peremist reprezintă însă şansa democrat-liberalilor de a pătrunde, în sfârşit, în zona rurală. În plus
, foştii votanţi PRM au avantajul de a purta eticheta de votanţi disciplinaţi, ceea ce, în multe zone, liberal-democraţilor le lipseşte crunt şi spre marea
enervare a lui Zeus.
Pe de altă parte, să nu uităm, anul acesta vorbim de alegeri uninominale, aşa că încercarea de a sprijini PRM să intre, totuşi, în viitorul Parlament PD-L va putea s-o facă, punctual, prin desemnarea unor candidaţi „de paie“ în colegiile în care oamenii lui Vadim Tudor ar avea şanse să prindă poziţia fruntaşă. Evident, şi reciproca e valabilă.
Oricât ar suna de cinic, la această oră toate calculele politice făcute în sediile de partid exclud factorul emoţional, consecvenţa şi chiar principiile. Singurul lucru care contează este votul. Aşa încât, spre dezamăgirea tuturor celor care au crezut că PD-L e „altfel“, apropierea de PRM ţine cont
doar de rezultatul, pe termen scurt şi foarte scurt, al unei banale operaţiuni de aritmetică electorală, în care suma voturilor câştigate şi a voturilor pierdute trebuie să dea un rezultat pozitiv.
Iar pentru toţi cei care încă nu-şi revin din şocul dezamăgirii, simţindu-se, încă o dată
, păcăliţi şi trădaţi, primul „principiu politic al lui Lovka“ din celebra serie de legi ale lui Murphy se potriveşte perfect situaţiei: nu există sinceritate mai mare decât a politicianului care minte. De data asta poate ne şi prindem.
Clovnerii cu moţiuni
e legi şi-a propus Parlamentul să dezbată, în această sesiune, nu mai contează. La câte moţiuni simple se anunţă, parlamentarii abia dacă vor avea timp să-şi tragă sufletul, pe la bufet. PSD depune
, deocamdată, vreo patru, PD-L, tot atâtea, PRM vrea moţiune de cenzură şi merge pe mâna democrat-liberalilor în privinţa celorlalte, în total sunt vreo opt-nouă, depăşind uşor numărul săptămânilor rămase până la începerea campaniei electorale şi care, teoretic, sunt şase. Cum Parlamentul lucrează, în plen, cel mult două zile pe săptămână, iar moţiunile trebuie citite într-o zi şi votate în alta, rezultă că nu-i mai rămâne timp şi de altceva, mai ales că programul se scurtează continuu ca aleşii să-şi conserve energia
pentru bătălia electorală. Aşadar, în următoarele două luni, parlamentarii vor fi plătiţi şi întreţinuţi degeaba, fiindcă din creierii lor nu vor ieşi decât acatiste dedicate unui guvern pe ducă. Şi, totuşi, chestiunea moţiunilor simple este tratată de iniţiatori cât se poate de serios.
Mai întâi dau de veste în ce prodigios demers se lansează, PD-L şi PSD intrând în competiţia „cine face mai multe” şi, chiar dacă subiectele sunt aceleaşi pentru amândouă – nivelul de trai, educaţia, sănătatea, justiţia -, fiecare ţine cu dinţii de opera lui şi o prezintă drept o originală premieră.
Apoi, miniştrii din umbră fac bilanţul total negativ al omologilor lor, aflaţi în lumină, îl pun pe hârtie într-o formă relativ coerentă, iar un parlamentar reprezentativ îl citeşte într-o Cameră sau alta, în timp ce presa cască de plictiseală, iar ministrul vizat se uită pe pereţi. Acestuia din urmă, nici că-i pasă. Pot să-l bombardeze şi cu o moţiune pe minut, pot să fie votate toate, nu este clintit din funcţie de Parlament, iar, acum, când mai are doar două luni de mandat, regretă că slujba îl obligă să piardă timpul pe banca
acuzaţilor, în loc să se fi dus la frizer. Reprezentaţia se încheie, în câteva ore, cu aplauze, strigăte, huiduieli şi nu are nicio consecinţă administrativă. Cea mai ridicolă, în această arenă de clovnerii politice care a ajuns Parlamentul, este ideea moţiunii de cenzură. Ea le-a încolţit peremiştilor, dar le place şi pedeliştilor, care, însă, n-o susţin fără participarea pesediştilor, mare
impas! Dar până se înţeleg, până o concep, până strâng semnăturile, o depun, citesc şi votează, vin alegerile şi guvernul pică de la sine. Ce sens are să dobori un guvern cu o lună înainte de alegerile pe care acesta, deja, le-a organizat, ce lovitură de imagine mai este aceea când dai afară pe cineva, care şi-a şi dus bagajele la uşă?! Din toată această situaţie de un comic absurd, ce altceva să înţeleagă cetăţenii decât că politicienii şi-au pierdut uzul raţiunii?!
Avalanşa de moţiuni pe ultima sută de metri nu este în avantajul PD-L şi PSD, chiar dacă ele cred contrariul. Ce este prea mult strică şi în politică, oricât de percutante ar fi mesajele transmise de la tribuna Parlamentului. Ele ar putea să să provoace exact contrariul, adică simpatie pentru PNL, văzut ca victimă a unor agresiuni gratuite, tocmai când se pregăteşte să cedeze puterea. Pedeliştii şi pesediştii speră că toate criticile lor vor ajunge la urechea electoratului, care şi le va aminti în ziua votului, exact în momentul când să pună ştampila. Este însă mult mai probabil să-i intre pe o ureche şi să iasă pe alta, ori totul să se transforme într-un enervat zgomot de fond. La urma urmei, ce nu a făcut actualul guvern ştie. Ar vrea să afle ce îi pregăteşte următorul.
, deocamdată, vreo patru, PD-L, tot atâtea, PRM vrea moţiune de cenzură şi merge pe mâna democrat-liberalilor în privinţa celorlalte, în total sunt vreo opt-nouă, depăşind uşor numărul săptămânilor rămase până la începerea campaniei electorale şi care, teoretic, sunt şase. Cum Parlamentul lucrează, în plen, cel mult două zile pe săptămână, iar moţiunile trebuie citite într-o zi şi votate în alta, rezultă că nu-i mai rămâne timp şi de altceva, mai ales că programul se scurtează continuu ca aleşii să-şi conserve energia
pentru bătălia electorală. Aşadar, în următoarele două luni, parlamentarii vor fi plătiţi şi întreţinuţi degeaba, fiindcă din creierii lor nu vor ieşi decât acatiste dedicate unui guvern pe ducă. Şi, totuşi, chestiunea moţiunilor simple este tratată de iniţiatori cât se poate de serios.
Mai întâi dau de veste în ce prodigios demers se lansează, PD-L şi PSD intrând în competiţia „cine face mai multe” şi, chiar dacă subiectele sunt aceleaşi pentru amândouă – nivelul de trai, educaţia, sănătatea, justiţia -, fiecare ţine cu dinţii de opera lui şi o prezintă drept o originală premieră.
Apoi, miniştrii din umbră fac bilanţul total negativ al omologilor lor, aflaţi în lumină, îl pun pe hârtie într-o formă relativ coerentă, iar un parlamentar reprezentativ îl citeşte într-o Cameră sau alta, în timp ce presa cască de plictiseală, iar ministrul vizat se uită pe pereţi. Acestuia din urmă, nici că-i pasă. Pot să-l bombardeze şi cu o moţiune pe minut, pot să fie votate toate, nu este clintit din funcţie de Parlament, iar, acum, când mai are doar două luni de mandat, regretă că slujba îl obligă să piardă timpul pe banca
acuzaţilor, în loc să se fi dus la frizer. Reprezentaţia se încheie, în câteva ore, cu aplauze, strigăte, huiduieli şi nu are nicio consecinţă administrativă. Cea mai ridicolă, în această arenă de clovnerii politice care a ajuns Parlamentul, este ideea moţiunii de cenzură. Ea le-a încolţit peremiştilor, dar le place şi pedeliştilor, care, însă, n-o susţin fără participarea pesediştilor, mare
impas! Dar până se înţeleg, până o concep, până strâng semnăturile, o depun, citesc şi votează, vin alegerile şi guvernul pică de la sine. Ce sens are să dobori un guvern cu o lună înainte de alegerile pe care acesta, deja, le-a organizat, ce lovitură de imagine mai este aceea când dai afară pe cineva, care şi-a şi dus bagajele la uşă?! Din toată această situaţie de un comic absurd, ce altceva să înţeleagă cetăţenii decât că politicienii şi-au pierdut uzul raţiunii?!
Avalanşa de moţiuni pe ultima sută de metri nu este în avantajul PD-L şi PSD, chiar dacă ele cred contrariul. Ce este prea mult strică şi în politică, oricât de percutante ar fi mesajele transmise de la tribuna Parlamentului. Ele ar putea să să provoace exact contrariul, adică simpatie pentru PNL, văzut ca victimă a unor agresiuni gratuite, tocmai când se pregăteşte să cedeze puterea. Pedeliştii şi pesediştii speră că toate criticile lor vor ajunge la urechea electoratului, care şi le va aminti în ziua votului, exact în momentul când să pună ştampila. Este însă mult mai probabil să-i intre pe o ureche şi să iasă pe alta, ori totul să se transforme într-un enervat zgomot de fond. La urma urmei, ce nu a făcut actualul guvern ştie. Ar vrea să afle ce îi pregăteşte următorul.
PC, Bideu si sfarsitul lumii
Partidul Conservator al lui Felix-Voiculescu, o forta salvatoare a umanitatii, a pornit de jos pe drumul sau mesianic de salvare a planetei. A parcurs un drum lung de la prezervarea poponetelor amenintate de GayFest pana la protejarea a sase miliarde de oameni care, potrivit reprezentantilor partidului, ar fi pusi in pericol de gaura neagra de la Geneva. PC se transforma, asadar, din partid politic in secta milenarista.
La Inceput, PC a vrut sa salveze intreprinzatorii mici si mijlocii, iar mai apoi pensionarii la pachet cu chiriasii din casele nationalizate. Treptat, pericolele s-au strans ciorchine asupra poporului roman, moralei publice, parcurilor bucurestene sau limbii romane. PC a fost nevoit sa traga in toate directiile pentru apararea neamului.
A organizat un miting impotriva marsului homosexualilor, a iesit in strada pentru limba romana in judetele Harghita si Covasna si a pichetat usa lui Basescu pentru ca nu a promulgat legea restituirii caselor nationalizate. A mai poposit in fata Primariei Capitalei pentru a apara chiriasii. Tariceanu nu a scapat nici el de furia PC, guvernul fiind pichetat de conservatorii indignati ca li s-a respins un dubios proiect de lege.
Din PiaTa Victoriei, salvatorii din PC s-au mutat in Piata Operei, pentru a face un lant uman in jurul bisericii Sf. Elefterie. Nu au protestat contra bisericii, ci, ca la Radio Erevan, in favoarea ei. Au cerut introducerea religiei in scoli. Romanii din Italia au fost si ei tintele activistilor lui Felix, care au luat cu asalt trotuarul din fata ambasadei Italiei pentru a protesta impotriva discriminarii la care sunt supusi conationalii nostrii in peninsula.
Pentru a protesta durabil impotriva lui Costanda si a lui Videanu, calaii parcului Bordei, membrii PC s-au metamorfozat in mucenici ai ecologiei, izgoniti de la fata locului de catre niste gardieni publici.
In partid, Felix este creierul, iar Marinescu-Bideu, culturist in tinerete, muschii. Senatorul Marinescu a fost si pedist. S-a suparat pe partid si a plecat, trantind usa, luand bideul cu care dotase sediul PD. De atunci s-a ales si cu eticheta de "senatorul WC-urilor", pe care i-a lipit-o "Jurnalul National", ziar care l-a gratulat si cu epitetele "penal" si "ilustru anonim" sau "omul negru al zilei". Ziarul lui Felix era suparat pe Marinescu pentru ca l-a fugarit pe holurile parlamentului pe George Copos, prim-viceprim-ministru din partea PC, pentru a-i infige in piept un stegulet rosu simbolizand coruptia.
Intre timp, Marinescu s-a transferat de la PD la PC, devenind cu aceasta ocazie un adevarat Batman in paginile "Jurnalului National".
DacA tot e Batman, Marinescu trebuie sa salveze planeta. El a organizat un miting prin care cere Comisiei Europene sa interzica experimentul ucenicilor-vrajitori ai Centrului European de Cercetari Nucleare (CERN) de la Geneva, care ar crea o gaura neagra ce va inghiti Terra si posibil tot universul. Alegatorii PC oricum disparusera de mult, in gaura neagra a sondajelor de opinie.
La Inceput, PC a vrut sa salveze intreprinzatorii mici si mijlocii, iar mai apoi pensionarii la pachet cu chiriasii din casele nationalizate. Treptat, pericolele s-au strans ciorchine asupra poporului roman, moralei publice, parcurilor bucurestene sau limbii romane. PC a fost nevoit sa traga in toate directiile pentru apararea neamului.
A organizat un miting impotriva marsului homosexualilor, a iesit in strada pentru limba romana in judetele Harghita si Covasna si a pichetat usa lui Basescu pentru ca nu a promulgat legea restituirii caselor nationalizate. A mai poposit in fata Primariei Capitalei pentru a apara chiriasii. Tariceanu nu a scapat nici el de furia PC, guvernul fiind pichetat de conservatorii indignati ca li s-a respins un dubios proiect de lege.
Din PiaTa Victoriei, salvatorii din PC s-au mutat in Piata Operei, pentru a face un lant uman in jurul bisericii Sf. Elefterie. Nu au protestat contra bisericii, ci, ca la Radio Erevan, in favoarea ei. Au cerut introducerea religiei in scoli. Romanii din Italia au fost si ei tintele activistilor lui Felix, care au luat cu asalt trotuarul din fata ambasadei Italiei pentru a protesta impotriva discriminarii la care sunt supusi conationalii nostrii in peninsula.
Pentru a protesta durabil impotriva lui Costanda si a lui Videanu, calaii parcului Bordei, membrii PC s-au metamorfozat in mucenici ai ecologiei, izgoniti de la fata locului de catre niste gardieni publici.
In partid, Felix este creierul, iar Marinescu-Bideu, culturist in tinerete, muschii. Senatorul Marinescu a fost si pedist. S-a suparat pe partid si a plecat, trantind usa, luand bideul cu care dotase sediul PD. De atunci s-a ales si cu eticheta de "senatorul WC-urilor", pe care i-a lipit-o "Jurnalul National", ziar care l-a gratulat si cu epitetele "penal" si "ilustru anonim" sau "omul negru al zilei". Ziarul lui Felix era suparat pe Marinescu pentru ca l-a fugarit pe holurile parlamentului pe George Copos, prim-viceprim-ministru din partea PC, pentru a-i infige in piept un stegulet rosu simbolizand coruptia.
Intre timp, Marinescu s-a transferat de la PD la PC, devenind cu aceasta ocazie un adevarat Batman in paginile "Jurnalului National".
DacA tot e Batman, Marinescu trebuie sa salveze planeta. El a organizat un miting prin care cere Comisiei Europene sa interzica experimentul ucenicilor-vrajitori ai Centrului European de Cercetari Nucleare (CERN) de la Geneva, care ar crea o gaura neagra ce va inghiti Terra si posibil tot universul. Alegatorii PC oricum disparusera de mult, in gaura neagra a sondajelor de opinie.
Boc arată electoratului urmele lăsate de biciul lui Băsescu
mil Boc spune că s-a întâlnit cu Traian Băsescu pentru a-i arăta argumentele ce susţin trocul cu Vadim Tudor: „Nu le-a acceptat, dar sper că cel puţin a înţeles că a fost o decizie de bună-credinţă“
„Dezvăluirea“, menită să şteargă capitalul negativ de imagine din dreptul lui Băsescu, vine pe fondul unor tensiuni adânci în PD-L, datorate împărţirii funcţiilor ministeriale între vechii şi noii lideri
Discuţiile pe tema echipei care ar trebui să fie prezentată vineri de PD-L odată cu premierul şi programul de guvernare, încing din nou spiritele în partid între tabăra vechilor pedişti şi cea a celor proveniţi din vechiul PLD. „De la PLD toţi, dacă se poate, de la noi cât mai puţini”, au comentat, nemulţumiţi, situaţia lideri vechi ai partidului. „Noi putem să plecăm acasă”, a adăugat un alt vechi democrat. În tabăra fostului PD se vorbeşte despre faptul că o serie de nume mai noi din partid sunt în cărţi ca ministeriabili în detrimentul unora vechi. Astfel, şefa de la tineret, Monica Iacob Ridzi, este în cărţi pentru un minister al Tineretului, iar europarlamentarul Roberta Anastase la Muncă, potenţial înlocuitor al lui Gheorghe Barbu. Sulfina Barbu este dată
ca sigură la Mediu, în timp ce Monica Macovei este dorită la Justiţie, iar Mircea Miclea la Educaţie. Pentru Sănătate este luat în calcul tot un fost liberal – Sorin Paveliu.
Planul iniţial al vechilor democraţi – să îl flancheze pe Theodor Stolojan şi să îl izoleze astfel –, s-a dovedit astfel greu de pus în practică din cauza faptului că foştii liberali au susţinerea lui Emil Boc şi sunt în graţiile lui Traian Băsescu. Astfel, vechii democraţi se tem că liderul Emil Boc ar dori să vină cu o echipă nouă, cu mai mulţi oameni tineri şi care ar lăsa în afară lideri consacraţi ai formaţiunii.
Pedeliştii, în frunte cu Emil Boc, şi-au petrecut ultimele zile în şedinţe nesfârşite şi foarte tensionate, analizând dacă premierul ar trebui prezentat ca „perla coroanei“ sau împreună cu o echipă. Deşi unii lideri ai partidului se tem că prezentarea unui Cabinet atât de devreme, mai ales în condiţiile în care niciun lider în afară de Stolojan şi Emil Boc nu sunt cotaţi cu peste 20% încredere în sondaje, este inoportună, mai multe voci din partid au vorbit şi despre faptul că Stolojan ar putea fi lansat vineri împreună cu o echipă. Pedeliştii au luat în calcul mai multe variante – aceea de a veni în faţă doar cu favoriţii pentru funcţia de vicepremier, cu patru-cinci piloni care vor coordona domeniile prioritare, dar şi aceea de a prezenta o echipă mai largă.
Discuţiile rămân însă deocamdată deschise, întrucât cele două tabere sunt foarte greu de împăcat, ceea ce face foarte riscantă varianta prezentării de ministeriabili. „Ieri (luni, n.r.) ieşeam cu Cabinetul, azi (marţi, n.r.) nu mai ieşim decât cu premierul”, ne-a sintetizat un alt lider PD-L atmosfera volatilă din partid. În plus
, neînţelegeri între fostul PLD şi fostul PD ar fi apărut şi pe tema nominalizării unor candidaţi în anumite colegii uninominale. Vechii pedişti pun însă aceste mişcări pe seama faptului că Emil Boc se mişcă în acord cu sugestiile primite de la Traian Băsescu, care a cerut de mai multe ori o restructurare a partidului şi este nemulţumit de faptul că cei cu rezultate slabe la locale nu şi-au asumat eşecul.
Boc a „dezvăluit“ că la întâlnirea cu Băsescu a fost urecheat pentru Vadim
De altfel, liderii PD-L au avut luni şi o întâlnire cu Traian Băsescu care ar fi fost dedicată, potrivit lui Emil Boc, explicaţiilor date pe tema înţelegerii PD-L – PRM. Pentru a face clar mesajul că discuţiile nu l-au implicat pe şeful statului şi că a fost o decizie administrativă a liderilor partidului, Boc nu s-a sfiit să spună clar că partidul a fost mustrat de Traian Băsescu pentru mutarea făcută. „Am avut o explicaţie cu preşedintele Băsescu-conducerea centrală a PD-L-prin care am explicat argumentele care au stat la baza deciziei noastre. Nu le-a acceptat, dar sper că cel puţin a înţeles că a fost o decizie, pe fond, de bună-credinţă, administrativă, fără nicio conotaţie politică, fără să existe niciun fel de protocol, niciun fel de înţelegere şi nimic altceva”, a povestit el. Boc a precizat că nu a fost vorba de scuze, întrucât este vorba de o relaţie între oameni care se cunosc în politică de foarte mulţi ani. „Cred că discuţia sinceră este singura cale de a rezolva o problemă sau o explicaţie decentă, nu cred că milogeala publică reprezintă soluţia”, a concluzionat liderul PD-L. Potrivit unor surse democrat-liberale, explicaţiile ar fi fost date de „fidelii” Emil Boc şi Theodor Stolojan.
„Dezvăluirea“, menită să şteargă capitalul negativ de imagine din dreptul lui Băsescu, vine pe fondul unor tensiuni adânci în PD-L, datorate împărţirii funcţiilor ministeriale între vechii şi noii lideri
Discuţiile pe tema echipei care ar trebui să fie prezentată vineri de PD-L odată cu premierul şi programul de guvernare, încing din nou spiritele în partid între tabăra vechilor pedişti şi cea a celor proveniţi din vechiul PLD. „De la PLD toţi, dacă se poate, de la noi cât mai puţini”, au comentat, nemulţumiţi, situaţia lideri vechi ai partidului. „Noi putem să plecăm acasă”, a adăugat un alt vechi democrat. În tabăra fostului PD se vorbeşte despre faptul că o serie de nume mai noi din partid sunt în cărţi ca ministeriabili în detrimentul unora vechi. Astfel, şefa de la tineret, Monica Iacob Ridzi, este în cărţi pentru un minister al Tineretului, iar europarlamentarul Roberta Anastase la Muncă, potenţial înlocuitor al lui Gheorghe Barbu. Sulfina Barbu este dată
ca sigură la Mediu, în timp ce Monica Macovei este dorită la Justiţie, iar Mircea Miclea la Educaţie. Pentru Sănătate este luat în calcul tot un fost liberal – Sorin Paveliu.
Planul iniţial al vechilor democraţi – să îl flancheze pe Theodor Stolojan şi să îl izoleze astfel –, s-a dovedit astfel greu de pus în practică din cauza faptului că foştii liberali au susţinerea lui Emil Boc şi sunt în graţiile lui Traian Băsescu. Astfel, vechii democraţi se tem că liderul Emil Boc ar dori să vină cu o echipă nouă, cu mai mulţi oameni tineri şi care ar lăsa în afară lideri consacraţi ai formaţiunii.
Pedeliştii, în frunte cu Emil Boc, şi-au petrecut ultimele zile în şedinţe nesfârşite şi foarte tensionate, analizând dacă premierul ar trebui prezentat ca „perla coroanei“ sau împreună cu o echipă. Deşi unii lideri ai partidului se tem că prezentarea unui Cabinet atât de devreme, mai ales în condiţiile în care niciun lider în afară de Stolojan şi Emil Boc nu sunt cotaţi cu peste 20% încredere în sondaje, este inoportună, mai multe voci din partid au vorbit şi despre faptul că Stolojan ar putea fi lansat vineri împreună cu o echipă. Pedeliştii au luat în calcul mai multe variante – aceea de a veni în faţă doar cu favoriţii pentru funcţia de vicepremier, cu patru-cinci piloni care vor coordona domeniile prioritare, dar şi aceea de a prezenta o echipă mai largă.
Discuţiile rămân însă deocamdată deschise, întrucât cele două tabere sunt foarte greu de împăcat, ceea ce face foarte riscantă varianta prezentării de ministeriabili. „Ieri (luni, n.r.) ieşeam cu Cabinetul, azi (marţi, n.r.) nu mai ieşim decât cu premierul”, ne-a sintetizat un alt lider PD-L atmosfera volatilă din partid. În plus
, neînţelegeri între fostul PLD şi fostul PD ar fi apărut şi pe tema nominalizării unor candidaţi în anumite colegii uninominale. Vechii pedişti pun însă aceste mişcări pe seama faptului că Emil Boc se mişcă în acord cu sugestiile primite de la Traian Băsescu, care a cerut de mai multe ori o restructurare a partidului şi este nemulţumit de faptul că cei cu rezultate slabe la locale nu şi-au asumat eşecul.
Boc a „dezvăluit“ că la întâlnirea cu Băsescu a fost urecheat pentru Vadim
De altfel, liderii PD-L au avut luni şi o întâlnire cu Traian Băsescu care ar fi fost dedicată, potrivit lui Emil Boc, explicaţiilor date pe tema înţelegerii PD-L – PRM. Pentru a face clar mesajul că discuţiile nu l-au implicat pe şeful statului şi că a fost o decizie administrativă a liderilor partidului, Boc nu s-a sfiit să spună clar că partidul a fost mustrat de Traian Băsescu pentru mutarea făcută. „Am avut o explicaţie cu preşedintele Băsescu-conducerea centrală a PD-L-prin care am explicat argumentele care au stat la baza deciziei noastre. Nu le-a acceptat, dar sper că cel puţin a înţeles că a fost o decizie, pe fond, de bună-credinţă, administrativă, fără nicio conotaţie politică, fără să existe niciun fel de protocol, niciun fel de înţelegere şi nimic altceva”, a povestit el. Boc a precizat că nu a fost vorba de scuze, întrucât este vorba de o relaţie între oameni care se cunosc în politică de foarte mulţi ani. „Cred că discuţia sinceră este singura cale de a rezolva o problemă sau o explicaţie decentă, nu cred că milogeala publică reprezintă soluţia”, a concluzionat liderul PD-L. Potrivit unor surse democrat-liberale, explicaţiile ar fi fost date de „fidelii” Emil Boc şi Theodor Stolojan.
Băsescu: „M-am simţit umilit de aranjamentul PDL-PRM”
Preşedintele Traian Băsescu a admis aseară, la TVR, că a avut, luni seara, o discuţie lămuritoare cu liderii PD-L pe tema ajutorului dat lui Vadim Tudor la Senat şi a afirmat că s-a simţit „umilit” de acest aranjament: „Eu m-am simţit umilit când am aflat din presă că s-a făcut acest aranjament, pentru că o să-mi fie foarte greu să uit ce a făcut când am fost în Parlament şi am prezentat raportul despre comunism, mi-e foarte greu să uit că am fost actor principal de denigrare în «România Mare» de când mă ştiu, şi eu şi soţia şi copiii
mei”. Băsescu a mai spus că acest aranjament este „anormal”, că nu trebuia să se facă dar că nu poate interveni în viaţa de partid a democrat-liberarilor.
Supărarea preşedintelui nu viza în mod special PD-L, ci, din nou, trusturile de presă, acuzate că nu au vrut să creadă dezminţirile oficiale privind implicare în această poveste: „Au fost două trusturi de presă, al lui Voiculescu şi al lui Vântu. Oameni care, altfel, le iese din gură propaganda mirosind a Rompetrol (fosta companie
a lui Dinu Patriciu – n.red.) şi de la FNI... Campania pe care au dus-o împotriva şefului statului legat de episodul cu Vadim a arătat cum se vor poziţiona şi comporta trusturile acestea două de presă, prin oamenii pe care îi plătesc, în timpul campaniei: minciuna va fi axa fundamentală, minciuna la adresa oamenilor pe care nu-i simpatizează Vântu şi Voiculescu”. Preşedintele i-a acuzat, fără să nominalizeze, pe cei care „ miros a benzină” şi care îşi pun conştiinţa în slujba „stăpânilor” lor, pentru bani, arătându-se îngrijorat de faptul că viitoarea campanie electorală se va baza pe minciună şi denigrare.
mei”. Băsescu a mai spus că acest aranjament este „anormal”, că nu trebuia să se facă dar că nu poate interveni în viaţa de partid a democrat-liberarilor.
Supărarea preşedintelui nu viza în mod special PD-L, ci, din nou, trusturile de presă, acuzate că nu au vrut să creadă dezminţirile oficiale privind implicare în această poveste: „Au fost două trusturi de presă, al lui Voiculescu şi al lui Vântu. Oameni care, altfel, le iese din gură propaganda mirosind a Rompetrol (fosta companie
a lui Dinu Patriciu – n.red.) şi de la FNI... Campania pe care au dus-o împotriva şefului statului legat de episodul cu Vadim a arătat cum se vor poziţiona şi comporta trusturile acestea două de presă, prin oamenii pe care îi plătesc, în timpul campaniei: minciuna va fi axa fundamentală, minciuna la adresa oamenilor pe care nu-i simpatizează Vântu şi Voiculescu”. Preşedintele i-a acuzat, fără să nominalizeze, pe cei care „ miros a benzină” şi care îşi pun conştiinţa în slujba „stăpânilor” lor, pentru bani, arătându-se îngrijorat de faptul că viitoarea campanie electorală se va baza pe minciună şi denigrare.
Emil Boc: Avem şmecheri de România în Parlament
resă, că membrii Comisiei juridice, majoritară PSD, PNL, PRM, au respins abuziv dosarul de începere a urmăririi penale a lui Adrian Năstase.
"Este o încălcare şi un abuz fără precedent. Potrivit Constituţiei, art. 109, alin. 2, numai Camera Deputaţilor, Senatul şi preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor parlamentului", spune Boc. Plenul camerei este suveran conform legislaţiei în acest caz.
Boc mai acuză partidele că se comportă în manieră abuzivă: "Au preferat în mod grosolan şi abuziv să se substituie plenului Camerei Deputaţilor, să înfrângă Constituţia şi regulamentele Parlamentului, să sfideze opinia publică şi să închidă din faşă un nou dosar
penal al lui Adrian Năstase", susţine Boc.
"Avem şmecheri de România în stradă, avem şmecheri de România şi în Parlament", crede Boc, susţinând că o dovadă clară este ce s-a întâmplat ieri la Comisia juridică.
Boc a mai spus că Guvernul actual minte şi înşeală pensionarii: "Cu o mână le dă şi cu două le ia. Cu o mână le promite mărirea pensiilor dar cu două mâini le ia din buzunar prin preţurile exacerbate la produsele de bază", spune Boc.
"Este o încălcare şi un abuz fără precedent. Potrivit Constituţiei, art. 109, alin. 2, numai Camera Deputaţilor, Senatul şi preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor parlamentului", spune Boc. Plenul camerei este suveran conform legislaţiei în acest caz.
Boc mai acuză partidele că se comportă în manieră abuzivă: "Au preferat în mod grosolan şi abuziv să se substituie plenului Camerei Deputaţilor, să înfrângă Constituţia şi regulamentele Parlamentului, să sfideze opinia publică şi să închidă din faşă un nou dosar
penal al lui Adrian Năstase", susţine Boc.
"Avem şmecheri de România în stradă, avem şmecheri de România şi în Parlament", crede Boc, susţinând că o dovadă clară este ce s-a întâmplat ieri la Comisia juridică.
Boc a mai spus că Guvernul actual minte şi înşeală pensionarii: "Cu o mână le dă şi cu două le ia. Cu o mână le promite mărirea pensiilor dar cu două mâini le ia din buzunar prin preţurile exacerbate la produsele de bază", spune Boc.
Felix si ai lui speriati de gauri negre si mici
onservatorii au iesit in strada pentru a opri cel mai important experiment din istoria omenirii, care, in mintea lor, ameninta soarta galaxiei
Senatorul conservator Marius Marinescu si secretarul general al PC Codrin Stefanescu au strans ieri, in fata sediului de la Bucuresti al Comisiei Europene, cam 50 de membri cotizanti din partidul lui Dan Voiculescu si inca vreo 20 de ziaristi, pentru "o ultima incercare de a opri, pe ultima suta de metri, un experiment care pune in pericol sase miliarde de oameni". Dupa vreo jumatate de ora de protest, au descoperit cu stupoare ca petitia pentru sistarea experimentului de azi au adus-o unde nu trebuie.
Comisia Europeana este principalul finantator al proiectului de 6 miliarde de euro
si doar o minte extrem de conservatoare putea gandi ca forul de la Bruxelles isi va ingropa propria investitie. Dar conservatorii nu s-au lasat coplesiti de incoerentele organizatorice si au continuat sa-si expuna temerile. Pe primul loc in topul viziunilor apocaliptice stau, potrivit senatorului Marinescu, "gaurile mici si negre" care vor evada din acceleratorul de particule de la CERN si vor inghiti Terra pe nemestecate. Am incercat sa aflu ce-i aia o gaura mica si neagra si cu ce se ocupa ea. M-a lamurit secretarul general al PC Codrin Stefanescu, care e convins ca ciudateniile astea explodeaza. Vicepresedintele Marinescu a venit cu solutia salvatoare: experimente de acest gen ar trebui sa se tina doar in laboratoarele stiintifice. Probabil ca nimeni nu i-a explicat pana acum ca acceleratorul de particule de la CERN este tocmai un astfel de laborator, si chiar cel mai performant din lume.
Interesant, in viziunea apocaliptica a conservatorilor este ca omenirea n-a invatat nimic din greselile trecutului. In discursul public din fata camerelor de luat vederi, Marinescu a dat exemplul energiei nucleare, care ar fi adus Terrei "numai necazuri". Senatorul a inceput sa vorbeasca despre Hirosima si Nagasaki si, daca ziaristii n-ar fi dat semne ca vor sa se intoarca prin redactii, ar fi propus probabil si scoaterea in afara legii a fuziunii nucleare.
Saracu' contribuabil
Un alt capitol al expunerii conservatoare a fost legat de bani. Stefanescu si Marinescu ar fi vrut ca cele sase miliarde de euro sa fie cheltuite altfel. Eventual, o parte din suma sa fie alocata Romaniei. "Acest experiment periculos a fost finantat si din buzunarul contribuabilului roman", a spus Marinescu in fata microfoanelor televiziunilor. Din nou ar fi fost nevoie de cineva sa-i explice ca investitia a fost gandita inca de prin anii '80, cam pe vremea cand mentorul lui de la PC semna informari la Securitate si Romania Socialista vedea in Europa un dusman de moarte. Iar lucrarile propriu-zise au inceput in 1994, cand PC era PUR si Romania se chinuia sa iasa din marasmul economic si social cu ajutorul aceleiasi Europe. Si ar mai fi ceva: tara noastra nu este nici acum membra a CERN.
Protestul conservator s-a incheiat in mai putin de jumatate de ora. I-au pus punct doi angajati ai Comisiei Europene care au luat petitia, l-au batut pe umar pe Marinescu ca semn ca ii apreciaza entuziasmul stiintific, apoi i-au urat drum bun, cu promisiunea ca documentul va fi studiat cu maxima seriozitate la Bruxelles. Am aflat in schimb ce vor face membrii PC, in asteptarea Apocalipsei: se vor holba pe net, la webcast.cern.ch, in speranta ca o gaura mica, neagra si zglobie le va face semn cu ochiul din giganticul accelerator, cu cateva clipe inainte de Big-Bang-ul de laborator.
Un om cu mintea odihnita
Marius Marinescu, inginer
la baza, si-a inceput cariera politica in PD, partid pe care l-a parasit cu scandal, trecand la PC. Din perioada petrecuta in tabara democratilor s-a ales cu porecla "Bideu", dupa ce a plecat din sediul formatiunii cu obiecte sanitare aduse tot de el. "Om cu mintea odihnita" - cum l-a caracterizat fostul sau coleg Adriean Videanu, Marinescu s-a remarcat de-a lungul timpului printr-o serie de actiuni si initiative nastrusnice. I-a scos in strada pe militantii pentru drepturile animalelor, a dorit sa impuna prin lege 16 ore de liniste pe zi, iar prin alt proiect a vrut sa oblige statul la plata unui ajutor de 500 de lei
pentru achizitionarea unui aparat de aer conditionat. Memorabila ramane isprava din Parlament cand l-a imbrancit pe liberalul Olteanu dupa o disputa pe teme normative avuta cu acesta. (O.B.)
Marius Marinescu, senator PC
Un proiect care ameninta viitorul
Senatorul conservator Marius Marinescu a cerut ieri oprirea experimentului pregatit sa aiba loc la granita dintre Elvetia si Franta, pe care il considera prea "periculos" pentru viata a sase miliarde de oameni.
"PC cere stoparea experimentului derulat de Centrul European de Cercetari Nucleare care este extrem de riscant pentru sistemul planetar. Solicitam Comisiei Europene sa faca demersurile necesare pentru stoparea acestui proiect care trebuie oprit imediat in conditiile in care specialistii au semnalat ca poate duce la aparitia unor gauri negre", a declarat ingrijorat conservatorul, intr-o conferinta de presa. El a precizat ca recrearea conditiilor Big Bang-ului este un proiect care ameninta viitorul planetei si nu este sustinut de majoritatea oamenilor de stiinta. "Singurii care il sprijina sunt cei care doresc sa il puna in practica. Exista voci care se opun, iar unii radicali prognozeaza si lucruri foarte grave", a adaugat Marinescu. El a aratat ca viitorul omenirii depinde de rezultatul acestui experiment si ca cele sase miliarde cheltuite pentru el puteau ajunge la copiii care mor de foame in intreaga lume sau la bolnavii de cancer
sau SIDA sau pentru a rezolva problemele batranilor. Senatorul conservator a criticat lipsa de reactie a Guvernului, care nu a luat nici o pozitie fata de acest subiect. (C.A.)
Madalin Voicu, deputat PSD si muzician
"PSD nu a fost consultat"
"PSD nu a fost contactat sa sustina protestul PC. Nu sunt fericit de experiment, nu cred ca poti tine sub control astfel de experimente. Cei care si-au permis insa sa il faca sper ca si-au luat toate masurile de precautie. Nu vreau sa cad in patima terorii, a fricii. Totusi este mai mult o chestiune mediatica faptul ca acest experiment va revolutiona lumea. Sunt mai detasat fata de apetitul unora fata de solutii de acest gen. Sper ca sansa de unu la un milion ca Pamantul sa fie inghitit de o gaura neagra sa nu apara. Nu imi imaginez ca siguranta planetei nu a fost pusa in prim plan". (C.A.)
Marcu Tudor, deputat PRM si inginer electronist
"Conservatorii bat campii..."
"E o prostie, e asa, mai mult de imagine. Acel experiment a costat multe miliarde de euro. E un experiment la care s-a muncit zeci si zeci de ani si este extrem de necesar pentru dezvoltarea ulterioara a stiintei. Acum s-a gasit un destept care a zis ca daca pe calea aceea de 17 km lungime (?) se ajunge la viteza luminii, s-ar putea sa se creeze acolo o gaura neagra sau antimaterie sau ceva. Oamenii cu totul neinitiati in ale fizicii, mai ales in fizica nucleara, care este cu totul alt capitol... Si gandurile lor de science-fiction si le transpun in practica printr-o sedinta din asta. Astia au luat-o din zbor, ca nu stiu nici ei despre ce-i vorba. Si ce-au zis: <>. Este absolut numai de imagine. Nimeni nu da inapoi de la un asemenea experiment punand baza pe niste consideratii infantile cum ca tot Pamantul va fi inghitit de gaura aia neagra. Aceea are de fapt doar o extrem de mica masa, dar e necesar pentru masuratori. El este atat de important si atatia oameni si-au adus aportul la acest proiect si devine acum un blam. Pai toata fizica a fost un blam la urma urmei. Conservatorii bat campii... E o gluma de imagine. Mai bine sa citeasca despre fizica. Sa citeasca din cartile scolare ceea ce citesc copiii lor, sa-si formeze o parere. Sa nu asculte ceea ce spune unul-altul si sa marseze imediat pe ea ca vin alegerile acum".
Cutia Pandorei se deschide azi
Senatorul conservator Marius Marinescu si secretarul general al PC Codrin Stefanescu au strans ieri, in fata sediului de la Bucuresti al Comisiei Europene, cam 50 de membri cotizanti din partidul lui Dan Voiculescu si inca vreo 20 de ziaristi, pentru "o ultima incercare de a opri, pe ultima suta de metri, un experiment care pune in pericol sase miliarde de oameni". Dupa vreo jumatate de ora de protest, au descoperit cu stupoare ca petitia pentru sistarea experimentului de azi au adus-o unde nu trebuie.
Comisia Europeana este principalul finantator al proiectului de 6 miliarde de euro
si doar o minte extrem de conservatoare putea gandi ca forul de la Bruxelles isi va ingropa propria investitie. Dar conservatorii nu s-au lasat coplesiti de incoerentele organizatorice si au continuat sa-si expuna temerile. Pe primul loc in topul viziunilor apocaliptice stau, potrivit senatorului Marinescu, "gaurile mici si negre" care vor evada din acceleratorul de particule de la CERN si vor inghiti Terra pe nemestecate. Am incercat sa aflu ce-i aia o gaura mica si neagra si cu ce se ocupa ea. M-a lamurit secretarul general al PC Codrin Stefanescu, care e convins ca ciudateniile astea explodeaza. Vicepresedintele Marinescu a venit cu solutia salvatoare: experimente de acest gen ar trebui sa se tina doar in laboratoarele stiintifice. Probabil ca nimeni nu i-a explicat pana acum ca acceleratorul de particule de la CERN este tocmai un astfel de laborator, si chiar cel mai performant din lume.
Interesant, in viziunea apocaliptica a conservatorilor este ca omenirea n-a invatat nimic din greselile trecutului. In discursul public din fata camerelor de luat vederi, Marinescu a dat exemplul energiei nucleare, care ar fi adus Terrei "numai necazuri". Senatorul a inceput sa vorbeasca despre Hirosima si Nagasaki si, daca ziaristii n-ar fi dat semne ca vor sa se intoarca prin redactii, ar fi propus probabil si scoaterea in afara legii a fuziunii nucleare.
Saracu' contribuabil
Un alt capitol al expunerii conservatoare a fost legat de bani. Stefanescu si Marinescu ar fi vrut ca cele sase miliarde de euro sa fie cheltuite altfel. Eventual, o parte din suma sa fie alocata Romaniei. "Acest experiment periculos a fost finantat si din buzunarul contribuabilului roman", a spus Marinescu in fata microfoanelor televiziunilor. Din nou ar fi fost nevoie de cineva sa-i explice ca investitia a fost gandita inca de prin anii '80, cam pe vremea cand mentorul lui de la PC semna informari la Securitate si Romania Socialista vedea in Europa un dusman de moarte. Iar lucrarile propriu-zise au inceput in 1994, cand PC era PUR si Romania se chinuia sa iasa din marasmul economic si social cu ajutorul aceleiasi Europe. Si ar mai fi ceva: tara noastra nu este nici acum membra a CERN.
Protestul conservator s-a incheiat in mai putin de jumatate de ora. I-au pus punct doi angajati ai Comisiei Europene care au luat petitia, l-au batut pe umar pe Marinescu ca semn ca ii apreciaza entuziasmul stiintific, apoi i-au urat drum bun, cu promisiunea ca documentul va fi studiat cu maxima seriozitate la Bruxelles. Am aflat in schimb ce vor face membrii PC, in asteptarea Apocalipsei: se vor holba pe net, la webcast.cern.ch, in speranta ca o gaura mica, neagra si zglobie le va face semn cu ochiul din giganticul accelerator, cu cateva clipe inainte de Big-Bang-ul de laborator.
Un om cu mintea odihnita
Marius Marinescu, inginer
la baza, si-a inceput cariera politica in PD, partid pe care l-a parasit cu scandal, trecand la PC. Din perioada petrecuta in tabara democratilor s-a ales cu porecla "Bideu", dupa ce a plecat din sediul formatiunii cu obiecte sanitare aduse tot de el. "Om cu mintea odihnita" - cum l-a caracterizat fostul sau coleg Adriean Videanu, Marinescu s-a remarcat de-a lungul timpului printr-o serie de actiuni si initiative nastrusnice. I-a scos in strada pe militantii pentru drepturile animalelor, a dorit sa impuna prin lege 16 ore de liniste pe zi, iar prin alt proiect a vrut sa oblige statul la plata unui ajutor de 500 de lei
pentru achizitionarea unui aparat de aer conditionat. Memorabila ramane isprava din Parlament cand l-a imbrancit pe liberalul Olteanu dupa o disputa pe teme normative avuta cu acesta. (O.B.)
Marius Marinescu, senator PC
Un proiect care ameninta viitorul
Senatorul conservator Marius Marinescu a cerut ieri oprirea experimentului pregatit sa aiba loc la granita dintre Elvetia si Franta, pe care il considera prea "periculos" pentru viata a sase miliarde de oameni.
"PC cere stoparea experimentului derulat de Centrul European de Cercetari Nucleare care este extrem de riscant pentru sistemul planetar. Solicitam Comisiei Europene sa faca demersurile necesare pentru stoparea acestui proiect care trebuie oprit imediat in conditiile in care specialistii au semnalat ca poate duce la aparitia unor gauri negre", a declarat ingrijorat conservatorul, intr-o conferinta de presa. El a precizat ca recrearea conditiilor Big Bang-ului este un proiect care ameninta viitorul planetei si nu este sustinut de majoritatea oamenilor de stiinta. "Singurii care il sprijina sunt cei care doresc sa il puna in practica. Exista voci care se opun, iar unii radicali prognozeaza si lucruri foarte grave", a adaugat Marinescu. El a aratat ca viitorul omenirii depinde de rezultatul acestui experiment si ca cele sase miliarde cheltuite pentru el puteau ajunge la copiii care mor de foame in intreaga lume sau la bolnavii de cancer
sau SIDA sau pentru a rezolva problemele batranilor. Senatorul conservator a criticat lipsa de reactie a Guvernului, care nu a luat nici o pozitie fata de acest subiect. (C.A.)
Madalin Voicu, deputat PSD si muzician
"PSD nu a fost consultat"
"PSD nu a fost contactat sa sustina protestul PC. Nu sunt fericit de experiment, nu cred ca poti tine sub control astfel de experimente. Cei care si-au permis insa sa il faca sper ca si-au luat toate masurile de precautie. Nu vreau sa cad in patima terorii, a fricii. Totusi este mai mult o chestiune mediatica faptul ca acest experiment va revolutiona lumea. Sunt mai detasat fata de apetitul unora fata de solutii de acest gen. Sper ca sansa de unu la un milion ca Pamantul sa fie inghitit de o gaura neagra sa nu apara. Nu imi imaginez ca siguranta planetei nu a fost pusa in prim plan". (C.A.)
Marcu Tudor, deputat PRM si inginer electronist
"Conservatorii bat campii..."
"E o prostie, e asa, mai mult de imagine. Acel experiment a costat multe miliarde de euro. E un experiment la care s-a muncit zeci si zeci de ani si este extrem de necesar pentru dezvoltarea ulterioara a stiintei. Acum s-a gasit un destept care a zis ca daca pe calea aceea de 17 km lungime (?) se ajunge la viteza luminii, s-ar putea sa se creeze acolo o gaura neagra sau antimaterie sau ceva. Oamenii cu totul neinitiati in ale fizicii, mai ales in fizica nucleara, care este cu totul alt capitol... Si gandurile lor de science-fiction si le transpun in practica printr-o sedinta din asta. Astia au luat-o din zbor, ca nu stiu nici ei despre ce-i vorba. Si ce-au zis: <>. Este absolut numai de imagine. Nimeni nu da inapoi de la un asemenea experiment punand baza pe niste consideratii infantile cum ca tot Pamantul va fi inghitit de gaura aia neagra. Aceea are de fapt doar o extrem de mica masa, dar e necesar pentru masuratori. El este atat de important si atatia oameni si-au adus aportul la acest proiect si devine acum un blam. Pai toata fizica a fost un blam la urma urmei. Conservatorii bat campii... E o gluma de imagine. Mai bine sa citeasca despre fizica. Sa citeasca din cartile scolare ceea ce citesc copiii lor, sa-si formeze o parere. Sa nu asculte ceea ce spune unul-altul si sa marseze imediat pe ea ca vin alegerile acum".
Cutia Pandorei se deschide azi
Abonaţi-vă la:
Postări (Atom)
