sâmbătă, 29 august 2009
Armas se vrea coproprietar al lui Doroftei
Atat de mediatizatul contract de colaborare dintre Argirom, firma presedintelui FRB, Iosif Armas, si clubul canadian Interbox, prin care urma sa se stabileasca faptul ca urmatorul meci al lui Doroftei se va disputa in Romania, s-a dovedit a fi in cele din urma doar un acord de principiu. Partea romana si cea canadiana si-au pus ieri semnaturile pe un act care, deocamdata, nu garanteaza ca proaspatul campion mondial al versiunii WBA isi va pune centura in joc in fata propriilor sustinatori. Cu toate acestea, atat presedintele lui Argirom International SA, cat si directorul general al clubului Interbox, Yvon Michel, au spus in cadrul unei conferinte de presa ca in calea finalizarii tratativelor nu mai exista piedici majore. Prin acordul semnat ieri, cele doua parti s-au angajat sa lucreze impreuna pentru organizarea meciului revansa, care va avea loc in Romania in vara acestui an. In plus, s-au mai stabilit urmatoarele: firma Argirom va fi reprezentantul exclusiv al clubului Interbox in Europa, firma Argirom are drepturile de publicitate ale galei ce va avea loc in Romania, clubul "Argirom Vastag" va fi promovat in lumea boxului profesionist din SUA si Canada de Interbox, profiturile galelor din SUA si Canada in care boxeaza Doroftei vor fi impartite egal. Interbox se obliga, de asemenea, ca in cadrul galei ce va avea loc la vara in Romania, sa il aduca si pe Adrian Diaconu, celalalt pugilist roman pe care il are sub contract. In schimbul tuturor acestor facilitati, firma presedintelui Federatiei Romane de Box va plati o suma care nu a fost data publicitatii. Conform celor spuse in acord, suma urmeaza sa fie negociata intre 1 si 3 martie cand Iosif Armas va face o vizita la Montreal. O noutate in toata aceasta afacere legata de urmatorul meci al campionului WBA este legata de faptul ca presedintele FRB si-a anuntat clar intentia de a deveni coproprietar, alaturi de Interbox, asupra lui Leonard Doroftei, lucru cu care s-a aratat de acord si partea canadiana. "Ar fi o greseala sa-l facem pe Doroftei sa boxeze departe de casa, aici unde este atat de iubit. Sunt convins ca asocierea cu Argirom va fi extrem de benefica pentru Dorin", a spus directorul general al lui Interbox, Yvon Michel. Mosu' s-a aratat si el bucuros ca va lupta in Romania: "Sunt fericit ca am reusit sa deschid portile boxului romanesc spre America. Cred ca daca voi boxa aici voi deveni un exemplu pentru tinerii care iubesc acest sport". Sambata, la Baile Herculane, va fi organizat un bal in onoarea proaspatului campion mondial. El va fi numit cu aceasta ocazie cetatean de onoare al localitatii Herculane.
Noul comitet al ANSVM va negocia cu CNVM reorganizarea Rasdaq
Adunarea Generala Extraordinara de sambata a ANSVM (Asociatia Nationala a Societatilor de Valori Mobiliare) pare sa marcheze un punct de cotitura in istoria pietei bursiere Rasdaq. 75 de SVM-uri dintr-un total de 200 (un record de prezenta) au stabilit intr-o sedinta "altfel" - spun cei prezenti, vorbind de "pragmatism", chiar "maturitate" - un nou Comitet Director. Noul presedinte pentru urmatorii doi ani este Siminel Andrei (Active International), reprezentantul celui mai important (si activ) investitor de portofoliu pe piata de capital romaneasca. Din comitet (redus acum de la noua la cinci membri) mai fac parte Gabriel Ontica (Capital Securities), Ioana Stan (Act Invest- Brasov), Nicolae Rusu (Orizont Vest-Oradea), Ionel Uleia (Prime Transactions). Brokerii au mai stabilit, cu o larga majoritate, "negocierea cu CNVM asupra unei solutii coerente din punct de vedere juridic privind reorganizarea Rasdaq". Dupa cum se stie, CNVM, sustinuta de Guvern, a cerut reorganizarea Rasdaq SRL (sistemul de tranzactionare), astfel incat nici o persoana fizica sau juridica sa nu poata detine mai mult de 5% (in prezent, Rasdaq SRL este 100% in proprietatea ANSVM). Inca nu e clar cum se pot organiza cele 100 de SVM-uri in cel mult 50 de asociati cat permite un SRL. CNVM a venit cu o "solutie" neexplicata - formarea de sindicate. S-a mai vehiculat transformarea in SA cu primirea de actiuni, dar si cu obligatia ca fiecare SVM sa cumpere actiuni intre 50-100 milioane lei. Se pare ca brokerii accepta reorganizarea, dar sa nu le fie impusa cu forta. Asa cum brokerii s-au hotarat inca de anul trecut sa nu accepte cei 2,6 miliarde lei de la Guvern, urmand sa se descurce singuri cu rambursarea (daca va fi cazul) a datoriei catre Octavian Cornif (persoana care a castigat pana la Curtea de Apel procesul cu ANSVM, cerand daune de peste 4,4 miliarde lei).
Conducerea Termoelectrica a schimbat destinatia unor credite externe ale statului
Termoelectrica este una dintre societatile cu cele mai multe credite "la activ". Practic, aceasta societate supravietuieste pe baza de credite bancare. De la importuri de combustibili pana la salarii, totul se realizeaza prin intermediul creditelor, Termoelectrica fiind intr-o criza acuta de lichiditati. In general, societatea in cauza a beneficiat de credite cu garantia statului, acestea avand destinatie precisa. Conducerea Termoelectrica nu a utilizat de fiecare data creditele obtinute in scopul pentru care s-a aprobat contractarea. Curtea de Conturi a constatat ca din creditul extern de 138 milioane $ (contractat direct de statul roman cu Citibank International in scopul finantarii importurilor de combustibili necesari iernii 2000-2001), 374.248 $ au fost utilizati pentru achitarea unor dobanzi penalizatoare aferente platii cu intarziere a unor importuri de pacura efectuate anterior de catre Conel. In aceasta situatie au fost incalcate prevederile Legii datoriei publice nr. 81/'99, potrivit careia "utilizarea fondurilor in lei si valuta provenite din angajamente de datorie publica externa in alte scopuri decat cele pentru care s-a aprobat contractarea acestora constituie infractiune". Totodata, din constatarile Curtii de Conturi mai reiese ca Termoelectrica a efectuat plati din creditul extern peste pretul stabilit prin contracte externe inregistrate oficial. Societatea a achitat in plus fata de contractele incheiate pentru importul de carbune suma de 834.997 $ din acelasi credit extern, de 138 milioane $. Reprezentantii societatii au invocat, in aparare, acte aditionale neinregistrate in evidenta societatii si in unele cazuri nedatate, se arata in Raportul public pe 2001 al Curtii de Conturi. Pentru faptele mentionate, Procurorul general financiar al Curtii de Conturi a sesizat organele de urmarire penala.
1.000 de salariati ai Sofert Bacau - concediati
Un numar de 1.000 de salariati de la Sofert Bacau au fost concediati, in societate fiind pastrati 300 de angajati pentru intretinerea instalatiilor, informeaza corespondentul Mediafax. "Acum, Sofert primeste 10.000 de metri cubi de gaz metan pe ora pentru a mentine functionarea instalatiilor la limita de avarie. Desi nu producem nimic, suntem nevoiti sa platim aceasta cantitate de gaz metan. Am incercat sa obtinem de la autoritati un certificat de forta majora, care sa justifice neonorarea contractelor externe, insa, pana acum, nu am reusit", a declarat, pentru Mediafax, Vali Nastase, purtatorul de cuvant al societatii. Ministerul Industriilor analizeaza aceasta situatie pentru a negocia cu partenerii germani si furnizorii de gaz metan. Cele 1.000 de persoane disponibilizate intentioneaza sa organizeze un miting de protest saptamana viitoare.
SIF-urile vor investi "masiv" in proiectul "Dracula Park"
Cele cinci SIF-uri vor investi in proiectul "Dracula Park" prin achizitionarea unui pachet masiv din actiunile lansate de Ministerul Turismului", a anuntat, vineri seara, la Brasov, ministrul Dan Matei Agathon. Anuntul a urmat unei intalniri avute de ministrul Turismului, in aceeasi zi, cu presedintii SIF-urilor, "la cererea acestora". Refuzand sa dezvaluie cam cati bani ar urma sa investeasca fiecare SIF in "Dracula Park", ministrul Agathon a precizat doar ca "fiecare va putea cumpara cate actiuni doreste" si ca in cursul acestei saptamani "se va constitui un grup mixt, pentru stabilirea tuturor detaliilor, urmand sa prelungim si durata perioadei de subscriere, programata sa se incheie in 14 februarie". Potrivit ministrului Turismului, pana vinerea trecuta emisiunea de obligatiuni "Dracula Park" - in valoare totala de 5 milioane dolari - atrasese deja peste 7.800 de investitori, persoane fizice si juridice, care varsasera in "pusculita" proiectului 24,8 miliarde lei. Pe langa aceasta, Dan Matei Agathon a mai anuntat ca, in 18 ianuarie curent, cu ocazia Targului international de turism de la Viena, "va intra oficial in scena" si primul investitor strain in proiectul "Dracula Park". Este vorba de "o firma din Austria, care, in baza unui contract de 7-8 milioane de euro pe care il vom semna, va prelua integral proiectarea, finantarea, construirea si exploatarea castelului Dracula din parcul de la Sighisoara". Alti potentiali investitori straini - a mai spus ministrul Agathon - sunt "Union Breweries, care are vreo 7 fabrici de bere in Romania, si Coca-Cola, cu care ne aflam in discutii destul de avansate".
Ce s-a mai intamplat la Bursa
Cresteri. Bursa de Valori a inceput relativ bine anul 2002, multe titluri importante inregistrand cresteri semnificative. De altfel, este o buna perioada de cumparare, la preturi inca mici, pentru a specula apropierea datelor de referinta din luna martie, in special in cazul titlurilor purtatoare de dividende. * Actiunile Compa Sibiu au crescut de la 1.410 lei, pe 18.12.2001 (ultima zi de tranzactionare a anului trecut, la 1.610 lei/actiune pe 10.01.2002. Cursul actiunilor Compa a crescut cu 187,5%. In ultimul an, o crestere constanta pe tot parcursul anului, bazata pe rezultatele bune raportate de societate. Este foarte important, mai ales pentru investitorii pe termen mediu, ca o actiune sa poata fi incadrata intr-o tendinta. Un alt exemplu in acest sens este Azomures, +83,3%, in ultimul an, +6,9% de la inceputul acestui an. Cine a stat un an la Bursa... O analiza interesanta, disponibila pe www.kmarket.ro, arata ca din 22 de societati cotate la categoria I, la inceputul anului 2001, un numar de 19 ar fi adus castiguri peste rata inflatiei daca ar fi fost pastrate pana la sfarsitul anului (comparatia tine seama, pe langa pretul din ultima zi de tranzactionare, de dividendul net aferent anului 2000 si platit in 2001, precum si de eventualele actiuni gratuite distribuite). Exceptiile se numesc Oltchim si Arctic (care au inchis pe minus) si Alro, "steaua care a apus" a bursei, cu un rezultat sub inflatie, deci care nu a adus, practic, castig. De aici deriva o alta concluzie a analizei: daca un investitor "neprofesionist" aloca bani in mod egal in toate actiunile listate la Categoria I la inceputul anului 2001, ar fi avut, la sfarsitul anului, un castig de 103% (fara dividende), in conditiile in care inflatia oficiala a fost de 30,3%. Leasing pe Rasdaq. Pe piata Rasdaq, evenimentul saptamanii l-a constituit inceperea tranzactionarii actiunilor International Leasing (YTLS) pe data de 11.01.2002. Societatea este prima firma de leasing listata din tara si s-a remarcat pe piata de capital prin oferta publica de vanzare de obligatiuni initiata in martie 2000 si ajunsa la scadenta in noiembrie anul trecut. International Leasing a derulat si o oferta publica secundara de vanzare de actiuni, in luna decembrie, iar acum actiunile sale au ajuns pe piata Rasdaq. Pe data de 11.01 s-au transferat 20.000 actiuni YTLS la un pret de 1.400 lei/actiune. Scandal. Bursa pare sa nu fie afectata de recentul scandal BRS, puternic legat de numele Sorin Ovidiu Vantu. Acesta a fondat grupul Gelsor, al carui SVM a devenit unul din cei mai mari intermediari pe piata de capital. Potrivit Cristinei Cuc, presedinte interimar din 8 ianuarie (!), la SVM Gelsor au deschise conturi peste 10.000 clienti persoane fizice si "Gelsor se angajeaza sa garanteze sumele acestora, daca vor sa-si lichideze conturile; de asemenea, daca vor sa-si mute actiunile, aceasta se va face fara nici o obiectie". Cristina Cuc spune ca SVM Gelsor nu mai deconteaza prin BRS, dar are deschis la aceasta banca (aflata acum in supraveghere speciala) conturi "clienti" (destinat operatiilor pe piata de capital) si "titluri de stat". Control. Pe acelasi fond, CNVM se afla in control, atat la SVM Gelsor, cat si la SVM Sivamo, BIS si Colfavi. Din datele primite pana in prezent reiese ca alte SVM-uri nu mai au conturi la BRS.
Sa fi fost acolo si Banca Angliei, si tot nu ar fi putut preveni o asemenea frauda"
La Banca Romana de Scont nu a fost o problema de supraveghere, ci de fraude in gestiune. Declaratia apartine lui John F. Edward, membru al grupului de consultanta Barents, care colaboreaza cu Banca Nationala in domeniul reglementarii si supravegherii, si ne-a fost pusa la dispozitie de Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR. Vasilescu ne-a declarat ieri: "Sa fi fost acolo si Banca Angliei, si tot nu ar fi putut preveni o asemenea frauda, de genul celei petrecute la BRS". El a explicat ca fraudele de la BRS au fost posibile deoarece clientii bancii nu au facut public faptul ca li s-a umblat in conturi. "Cine s-a gandit ca se umbla in conturi fara ca cei afectati sa tipe", a spus Vasilescu. In declaratia sa data agentiei Mediafax, oficialul Barents explica diferentele intre supraveghere si gestiune financiara, aratand ca, in timp ce prima activitate este "specifica sectorului bancar, scopul sau fiind protejarea sistemului bancar si financiar impotriva riscurilor si imprudentelor", "controlul de gestiune este o activitate distincta", in lumea moderna gestiunile fiind controlate in primul rand de managementul bancii, apoi de actionari si in al treilea rand de clienti. "Cand apar falsificari, raspunderea este a managementului. Descoperirea eventualelor falsuri cade in raspunderea consiliului de administratie din banca, a controlului intern, a cenzorilor", mai spune oficialul american. "Daca se incalca legea prin fraude, trebuie sa intre in joc Codul Penal. Sa fie limpede: Codul Penal nu face nici o diferenta, cine a luat cunostinta de o frauda trebuie sa o raporteze, in caz contrar fiind pasibil de inchisoare", a punctat reprezentantul grupului Barents.
Euro s-a instalat confortabil in bancile romanesti
Aparitia "in carne si oase" a monedei unice si pregatirile bancilor romanesti pentru primirea euro au decurs, dupa primele estimari, lin si fara incidente. Daca statele europene - unde euro si-a intrat aproape in intregime in drepturi inlocuind monedele nationale - se confrunta cu probleme atat psihologice, cat si tehnice (data fiind miza inzecit mai mare a intregului proces), in Romania nasterea efectiva a euro nu a schimbat prea multe. Pentru depunatorii romani intrebarea fundamentala va fi daca sa-si plaseze sau nu economiile in euro, in timp ce oamenii de afaceri vor privi cu atentie la fluctuatiile euro pe pietele internationale si la reactia partenerilor lor europeni. Pentru bancile romanesti si Banca Nationala, implicatiile acestui eveniment sunt insa cu totul altele: euro este mai mult decat un exercitiu. Este oglinda prin care privesc spre viitor. Pragmatic vorbind, multe banci si-au pus speranta in faptul ca odata cu aparitia efectiva a euro vor reusi sa atraga in sistem o mare parte din sumele de la saltea ale populatiei, despre care s-a apreciat ca s-ar ridica la circa 500 de milioane de dolari. Au fost ele indreptate spre banci? Cat a intrat in circuitul oficial, cat a ramas in afara si mai ales sub ce forma (euro, dolar sau lei)? Sunt intrebari la care, deocamdata, nu se poate da un raspuns. Ceea ce se stie cu siguranta este ca bancile au cumparat euro peste necesarul pietei, pentru a face fata cererilor de moneda unica. "Bancile au reusit sa traverseze cu succes acest examen. Nu exista presiune la nivelul bancilor si al caselor de schimb si cred ca acest fapt nu se datoreaza unei ignorante a publicului, ci, mai degraba, unei campanii bine pregatite. Nu au fost inregistrate probleme cu falsuri sau nereguli", ne-a declarat Radu Gratian Ghetea, presedintele Asociatiei Romane a Bancilor (ARB) si prim-vicepresedintele Alpha Bank. El spune ca, deocamdata, nu exista o estimare clara a sumelor existente in "valutele in" (ale celor 12 state ce au adoptat euro ca moneda nationala) si transformate in euro sau alta valuta, dar ca vom putea avea primele date dupa publicarea informarilor statistice trimestriale ale BNR. Ghetea spune ca in ultima perioada a simtit "o crestere substantiala a depozitelor in valuta si in special a celor in euro". Acelasi fenomen a fost inregistrat si de BCR, unde, potrivit spuselor presedintelui Nicolae Danila, depozitele in valute in si cele in euro au crescut in special spre sfarsitului anului 2001. "Nu am avut probleme nici in privinta conversiei conturilor din valutele in in euro si nici in asigurarea de numerar, BCR fiind institutia care a adus in Romania cea mai mare cantitate de cash (monezi si bancnote) in euro", a punctat Danila, adaugand ca "cererea de euro a fost relativ mare". La randul sau, presedintele BRD-SocGen, Bogdan Baltazar, ne-a declarat ca "sistemul bancar a fost pregatit excelent" si ca "s-a convertit din timp (n.r.in euro) tot ce s-a putut". Oficialul bancar a precizat ca "din punct de vedere tehnic, lucrurile au decurs exceptional, fara vanzoleala". In privinta sumelor de la saltea ale populatiei ajunse "via" euro in banci, Baltazar nu este de aceeasi parare cu seful ARB, el opinand ca "nici pe departe nu putem vorbi despre o jumatate de miliard de dolari", sumele in cauza fiind, de fapt, mult mai mici.
Argentina - prima devalorizare dupa 10 ani
Bancile argentiniene au inceput, de vinerea trecuta, sa vanda dolarul cu 1,6-1,7 peso, marcand astfel sfarsitul perioadei de 10 ani in care moneda nationala a fost legata, la paritatea 1/1, de biletul verde american. Pentru prima zi de intrare pe piata valutara interna, devalorizarea de 40% nu este dramatic mai mare decat cea oficiala, stabilita la 28,6% pentru tranzactiile externe, valabila 90 de zile. Analistii cred ca, in perioada urmatoare, peso, lasat liber, ar putea sa piarda pana la 70% in fata dolarului. Situatia in Argentina ramane tensionata, populatia cerand vehement lichidarea restrictiilor asupra depunerilor bancare (in total, 60 miliarde dolari). In vigoare din 3 decembrie, restrictiile popular denumite "corralito", care in trei saptamani au dus la demisia a doi presedinti, au fost usor relaxate miercurea trecuta, cand populatiei i s-a permis sa retraga lunar pana la 1.500 peso din conturile de salarii si 1.200 din cele de economii. In acelasi timp, directorul adjunct al FMI, Anne Krueger, a declarat ca, fara un "program economic relativ coerent, FMI nu va putea angaja negocieri cu Argentina in vederea restructurarii datoriei sale (141,2 miliarde dolari) si a unui eventual imprumut de 15-20 miliarde dolari.
Falsurile profesioniste de euro nu au aparut inca
Falsurile de bancnote euro depistate pana in prezent in statele zonei euro au fost doar fotocopii sau copii scanate si nu pot fi considerate incercari reale de a falsifica noua deviza, se arata intr-un comunicat al Comisiei Europene, preluat de Reuters. "Nu a fost descoperit inca nici un fals profesionist de monede sau bancnote euro", precizeaza acelasi document, care dovedeste ca temerile privind aparitia unui numar ridicat de falsuri, o data cu lansarea euro, au fost nefondate. La sfarsitul saptamanii, statisticile Comisiei Europene indicau ca 85% dintre platile in numerar din cele 12 state incluse in zona euro erau efectuate in moneda unica europeana. Ponderea tranzactiilor in euro depaseste insa acest nivel in mai multe state, printre care Olanda, Finlanda si Luxemburg, si este de peste 70% in toate celelalte tari. De asemenea, mai mult de doua treimi dintre bancomate au fost adaptate la noua moneda. "Trecerea la euro se desfasoara in linie dreapta", a apreciat Comisia Europeana. Totusi, centrele comerciale inregistreaza, in continuare, mai putine plati in moneda unica europeana decat rata medie pentru zona euro, din cauza dorintei cumparatorilor de a scapa de monedele nationale ramase, valabile numai pana la sfarsitul lunii februarie.
Timpul de emisie pentru programele radio in romana transmise de Budapesta, injumatatit
Postul national de radio din Ungaria, Kossuth, va scurta, incepand cu 1 februarie a.c., programul emisiunilor in limba romana, informeaza BBC. Emisiunile in limba romana vor fi reduse de la 30 la 15 minute si vor contine un scurt buletin de stiri si fragmente muzicale. Modificari similare vor suferi si emisiunile in limbile croata, sarba, slovaca si ucraineana, in timp ce durata emisiunilor in limbile rusa, germana si engleza ramane neschimbata.
Drept institutional european si politici comunitare
Europa nu este numai o entitate geografica, ci si un concept politic care a evoluat sub presiunea diferitelor determinari ascunse sau evidente si care au fixat, la inceput difuz si apoi din ce in ce mai clar, in constiinta europenilor, fizionomia geopolitica a continentului nostru. Integrarea economica a Europei s-a infaptuit. Tratatul de la Maastricht, Tratatul de la Amsterdam si mai recentul Tratat de la Nisa au facut pasi mari in consolidarea coeziunii europene, in conditiile celei mai mari largiri preconizate de Uniunea Europeana. Istoria Europei se inscrie, astfel, pe noi coordonate. In curand, in anii ce vor veni, Europa va vorbi cu o singura voce in termeni de libertate, democratie, de respect al drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Acestea sunt, de fapt, ideile pe care prof. univ. dr. Irina Moroianu Zlatescu, directorul Institutului Roman pentru Drepturile Omului, si dr. Radu C. Demetrescu au incercat sa le surprinda in lucrarea Drept institutional european si politici comunitare, aparuta la sfarsitul anului trecut la Casa Editoriala "Calistrat Hogas". Stradania autorilor de a exprima originalitatea demersului unificator, demers construit prin acumulari, treptat, prin negocieri intre state, cu consultarea vointei populare, precum si multitudinea de date si informatii prezentate confera lucrarii nu numai o valoare teoretica, ci si practica, documentara.
Zilele "Mihai Eminescu"
a in fiecare miez de iarna, la Botosani este sarbatorita nasterea celui ce a scris poate cel mai cutremurator vers din toata marea poezie romaneasca: "Nu credeam sa-nvat a muri vreodata". Zilele "Mihai Eminescu" au inceput sambata si se vor incheia pe 15 ianuarie, cu un recital de muzica si poezie sustinut de Tudor Gheorghe. In program sunt prevazute expozitii de grafica si pictura, de filatelie si numismatica, lansari de carte, spectacole literar-muzicale, un pelerinaj la Memorialul de la Ipotesti, o slujba de pomenire la Biserica Uspenia, lacas ortodox in care a fost botezat Poetul. Un moment de varf al suitei de manifestari il constituie decernarea Premiului National de Poezie "Mihai Eminescu" si acordarea titlului de Cetatean de onoare al municipiului Botosani premiantului. Juriul de acordare a premiului este, si anul acesta, format din criticii Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Ion Pop, Daniel Dimitriu si Cornel Ungureanu. El are a decide dintr-o lista ce cuprinde, conform regulamentului, un numar de 5 nominalizari: Emil Brumaru, Ilie Constantin, Mircea Dinescu, Gabriela Melinescu si Cristian Simionescu. Premiul National "Mihai Eminescu" este acordat, incepand din 1991, la fiecare 15 ianuarie, de Primaria municipiului Botosani. Anul acesta, el este in valoare de 33 milioane lei. Laureatii de pana acum sunt, in ordine alfabetica: Cezar Baltag, Ana Blandiana, Constanta Buzea, Stefan Augustin Doinas, Cezar Ivanescu, Mircea Ivanescu, Ileana Malancioiu, Gellu Naum, Petre Stoica si Mihai Ursachi.
Caragiale zi de zi
In 2002, toate programele Romania Tineret il vor evoca pe Nenea Iancu. In zorii fiecarei zile veti putea asculta cele trei batai de gong care vor vesti inceputul unui nou act din marea piesa pusa in scena la RADIO ROMANIA TINERET: 2002 - Caragiale e cu noi! Replica, Dialogul sau Citatul Zilei vor puncta programele Radio 3 Romania Tineret, iar personaje pitoresti, vii, originale, dar mai ales emblematice vor ajunge pe calea undelor in casele dumneavoastra.
O legenda a cinematografului francez
Pentru el, raiul avea si o adresa: "588, rue Paradis" este casa parintilor din filmul cu acelasi nume, de acum un deceniu. Cel socotit de unii comentatori "cel mai american dintre cineastii francezi" s-a intors la batranete in trecutul sau de fiu al unor imigranti armeni (Achod Malakian). Catre sfarsitul unei vieti incheiate zilele trecute, la 82 de ani, personajul central al lumii sale nu mai era nici individul dur, aflat in conflict cu societatea, cu justitia, nici cel care face haz de necaz din comediile cu actorul sau fetis, Fernandel, ci mama ocrotitoare, "Mayrig" (mama, in limba armeana) care a dat si titlul unei alte evocari autobiografice. Mai mult ca sigur insa ca istoria cinematografului il va adjudeca pentru filmele de mare succes despre "oameni fara importanta". "Vaca si prizonierul" (1959) marca apogeul colaborarii sale cu Fernandel, Verneuil fiind unul dintre cineastii care si-au venerat actorii. Asa se explica si constanta prezenta a lui Jean Gabin ("Presedintele", "O maimuta iarna", "Melodie in subsol", "Clanul sicilienilor", acesta din urma cu Alain Delon si Lino Ventura), Jean-Paul Belmondo ("Weekend la Zuydcoote", "Panica in oras") sau acordul altor mari actori straini - americani, englezi -, de la Anthony Quinn ("A 25-a ora" dupa romanul lui Virgil Gheorghiu) la Henry Fonda, Yul Brynner, Dirk Bogarde ("Sarpele", 1973). Nerasfatat de critici, dar respectat de multi, Verneuil a fost unul dintre cineastii populari care, in anii '60 au pus serios umarul la deschiderea portilor catre lume a filmului francez. Cu muzica lui Ennio Morricone, cu imaginea semnata de Henri Decäe, "Clanul sicilienilor", trista poveste a fratilor Malanese a circulat pe mapamond printre altele si ca o dovada emotionanta a ceea ce inseamna miracolul unor intalniri actoricesti. O fotografie a vremii ni-i infatiseaza pe Gabin, Ventura si Delon impreuna cu "seful clanului" cinematografic, Henri Verneuil. "Am ramas singurul", spunea Alain Delon alaltaieri, la aflarea vestii mortii maestrului. Asa este, dar mai bine sa nu ne gandim.
Comisarul corupt George Tanase se ascunde in Bucuresti
Prinderea si incarcerarea fostului sef de divizie al Garzii Financiare, George Tanase, condamnat pentru luare de mita si gratiat, in plina campanie anticoruptie, de seful statului, par a fi o incercare greu de trecut pentru institutiile statului. La aproape doi ani de la ramanerea definitiva a Sentintei penale nr. 11/1999 a Tribunalului Ialomita, prin Decizia penala nr. 1.778/2000 a CSJ, George Tanase zburda in libertate. Desi presedintele Ion Iliescu a decis, luni, revocarea decretului de gratiere a fostului sef de divizie din cadrul Garzii Financiare Ialomita, politistii nu il pot incarcera pe comisarul spagar. Incercand sa aflam o explicatie din partea politiei, l-am contactat pe prim-adjunctul sefului IPJ Ialomita, colonelul Raducanu Nicolae. "Chiar daca ne intalnim cu el pe strada, nu putem sa-l retinem", ne-a precizat colonelul Raducanu. "Din punct de vedere juridic, este imposibil sa executam mandatul. In baza Decretului de gratiere nr. 1101/28 decembrie 2001, Tribunalul Ialomita ne-a cerut mandatul de executare a pedepsei cu inchisoarea. La data de 4 ianuarie a.c., noi am restituit acest mandat. Acum asteptam sa apara in Monitorul Oficial un alt decret, de anulare a gratierii acordate lui Tanase. Pana atunci, continuam activitatile de cautare locala", ne-a mai spus prim-adjunctul sefului IPJ Ialomita. Intre timp, potrivit politistilor, George Tanase este de negasit. Presedintele PSD Ialomita, omul de afaceri Gheorghe Savu, a declarat, ieri, ca, de fapt, politistii nu vor sa il gaseasca pe Tanase. Savu a mai spus ca nu crede in versiunea disparitiei lui Tanase, a carui sotie este grefier-sef in cadrul Tribunalului Ialomita. Atitudinea lui Savu este cel putin surprinzatoare, avand in vedere ca dupa eliberarea din arest a comisarului spagar, acesta a fost numit in functia de director economic al Agromec-ului din comuna Balaciu, proprietate a presedintelui organizatiei ialomitene a PSD. Nici seful politiei judetene, generalul Constantin Matei, nu pare a fi informat in legatura cu acest caz. Tot ce stie domnia sa este ca Tanase a fost cautat, dupa izbucnirea scandalului, in urma cu o saptamana, si ca, bineinteles, acesta nu e de gasit. De ce nu a fost depistat pana la momentul decretului de gratiere, explica prim-adjunctul generalului Matei: "Noi avem procesele-verbale de cautare si certificatele de grefa, dar el s-a tot ascuns prin spitale. Sotia sa ne-a spus ca a depus o cerere de gratiere, care, iata, a fost aprobata". L-am intrebat pe domnul Raducanu de ce nu a fost cautat George Tanase si la locul de munca, la Agromec-ul din comuna ialomiteana Balaciu. "Nu stiau ai nostri (politistii - n.r.) ca lucreaza acolo" - raspunde in batjocura politistul. Domnia sa a mai spus ca anchetatorii au aflat din presa ca Tanase lucra pentru Savu si ca au ajuns la Agromec abia dupa ce acesta incetase sa mai treaca pe acolo. Politistii ialomiteni par insa a avea ceva indicii despre locul in care s-ar ascunde George Tanase. Acesta ar fi sosit de curand in Bucuresti, impreuna cu sotia sa. Surse din presa locala au dezvaluit, insa, faptul ca Tanase s-a bucurat de o protectie speciala din partea factorilor de decizie din Ialomita. Desi se stia ca fusese operat de hernie de disc, Tanase ar fi fost surprins in timp ce savura o bere la terasa unui local. Desi, in luna octombrie 2001, Tribunalul Ialomita a sesizat din nou politia, cerand prinderea lui Tanase, acesta a fost lasat in libertate. In timp ce mandatul de executare a pedepsei cu inchisoarea s-a plimbat intre Politie si Tribunal, toata lumea astepta gratierea comisarului corupt. A fost nevoie de o saptamana pentru ca mandatul emis pe numele lui Tanase sa ajunga de la Politie la Tribunal, desi intr-un sfert de ceas orice lucrator al IPJ-ului il putea duce acolo, pentru ca acum sa se astepte din nou trimiterea mandatului la Politie. Mai mult, in timp ce seful inspectoratului, generalul Matei, a declarat la un post de radio ca Tanase a fost si este urmarit de politisti, primul sau adjunct sustine ca, potrivit legii, George Tanase nu poate fi dat in urmarire si ca anchetatorii il cauta numai pentru a-l localiza, urmand ca in baza viitorului mandat sa il incarcereze. Este de neinteles de ce respectarea si aplicarea legii in Slobozia pare a avea un singur sens, si anume acela al protectiei oferite cu mai multa sau mai putina discretie uneia dintre putinele "victime" ale "ofensivei anticoruptie".
Echipa lui Moldovan a ratat calificarea in sferturi
FC Nantes Atlantique, echipa la care evolueaza si romanul Viorel Moldovan, a ratat marti seara calificarea in sferturile de finala ale Cupei Ligii Frantei. "Canarii", fara internationalul roman care a fost doar rezerva, s-au predat pe propriul teren in fata celor de la Bastia in optimile de finala ale competitiei. Bastia s-a impus lejer, cu 3-1, incarcand din nou atmosfera in sanul campioanei Frantei, care a reusit sa scape din zona retrogradarii abia la sfarsitul saptamanii trecute. Alte rezultate inregistrate in optimile de finala ale Cupei Ligii: Rennes - Le Havre 2-0, Amiens - Strasbourg 0-2, PSG - Guingamp 3-1, Bordeaux - Lyon 1-1 (5-3 dupa loviturile de departajare).
20 de romani la Olimpiada de la Salt Lake City
Comitetul executiv al Comitetului Olimpic Roman (COR) a aprobat, in sedinta de ieri, componenta delegatiei Romaniei care va participa la Jocurile Olimpice de iarna de la Salt Lake City, ce se vor desfasura in perioada 8-23 februarie. Delegatia romana, care va fi condusa de Alexandru Epuran, este formata din 34 de persoane, dintre care 20 de sportivi, 11 tehnicieni si 3 oficiali, care vor pleca in SUA la inceputul lunii februarie. Lista sportivilor romani care vor participa la JO de la Salt Lake City este urmatoarea: Eva Tofalvi, Dana Cojocea, Alexandra Rusu si Marian Blaj (biatlon), Zsolt Antal (schi fond), Alexandra Munteanu (schi alpin), Maria Spirescu si Erika Kovacs (bob feminin), Adrian Duminicel, Teodor Demetriad, Iulian Pacioianu si Florin Enache (bob masculin), Eugen Radu si Marian Tican (sanie masculin), Cristian Stanciu si Robert Taleanu (sanie masculin), Gheorghe Chiper (patinaj artistic), Katalin Kristo (short-track feminin), Andreea Jakab si Daniela Oltean (patinaj viteza). Presedintele COR, Ion Tiriac, a spus ca sportivii romani vor semna un contract cu forul olimpic roman, prin care isi asuma responsabilitatea asupra problemelor de dopaj.
Pavel, cap de serie numarul 26 la Melbourne
Tenismanul roman Andrei Pavel a fost desemnat, ieri, cap de serie numarul 26 in cadrul Internationalelor Australiei, competitie prevazuta sa se desfasoare, in perioada 14-27 ianuarie, la Melbourne. Editia din acest an a Internationalelor Australiei, primul turneu de Grand Slam din acest an, a inregistrat doua premiere. Astfel, pentru prima data de la crearea acestei competitii, pe tabloul principal au fost inscrisi 32 de jucatori capi de serie. De asemenea, in anul 2002, cap de serie numarul unu, in concursul masculin, a fost ales un jucator australian, Lleyton Hewitt, pentru prima oara din anul 1976, cand locul intai de pe tabloul principal i-a revenit lui Ken Rosewall. In turneul feminin de la Melbourne, cap de serie numarul unu a fost desemnata jucatoarea americana Jennifer Capriati.
Prunea face cale intoarsa la Bucuresti
Florin Prunea are extrem de putine sanse de a deveni primul portar roman care evolueaza in Serie A. Cel putin asa sustine presa italiana, care ieri a anuntat faptul ca dinamovistul a trecut pe planul doi in preferintele celor de la Perugia, dupa ce in carti a intrat si portarul echipei nationale a Columbiei, Oscar Cordoba. Conform site-ului italian "www.calciomercato.com", Prunea va face cale intoarsa la Bucuresti, dupa doua zile in care s-a antrenat alaturi de elevii lui Sense Cosmi. Pentru italieni a aparut ieri o varianta mult mai tentanta, tocmai din Argentina. Astfel, impresarul portarului Oscar Cordoba, aflat in acest moment sub contract cu campioana Argentinei, Boca Juniors, l-a propus pe acesta presedintelui Perugiei, Luciano Gaucci. Cordoba ar urma sa semneze cu Perugia un contract valabil doar pana la finalul sezonului, dupa care sa revina la Boca. In acest fel, portarul columbian va fi mult mai cunoscut cluburilor puternice din Europa, crescand sansele unui transfer definitiv. Trebuie mentionat faptul ca Boca Juniors a ratat saptamana trecuta sansa de a-l vinde pe Cordoba la Arsenal Londra, echipa care s-a retras de la masa tratativelor in ultima clipa. Gruparea argentiniana traverseaza o grava criza financiara si are urgent nevoie de bani.
Mutu detine recordul la faulturi in Serie A
Conform postului de televiziune RAI UNO, atacantul roman al echipei Hellas Verona, Adrian Mutu, este jucatorul care a comis cele mai multe faulturi in Serie A. Pana in finalul turului, internationalul roman a comis 66 de faulturi. Mutu a ocupat locul patru in clasamentul celor mai buni stranieri din etapa a XVII-a a campionatului italian, avand o medie a notelor primite in presa din Peninsula de 6,71. Internationalul roman, care mai este inclus si in echipa campionatului, ocupa pozitia a treia in topul celor mai buni stranieri ai turului si locul opt in clasamentul general al jucatorilor, cu o medie de 6,55.
Galata a pierdut amicalul cu Spartak Moscova
Galatasaray a fost invinsa, marti seara, cu scorul de 2-1, de echipa Spartak Moscova, intr-o partida amicala din cadrul turneului international de la Antalya, Efes Pielsen Cup. Golul echipei Galatasary a fost marcat de Sergen, in minutul 29. Pentru Spartak Moscova au marcat Beschastnik
Si grecii il cer pe Denis Serban
Rapidul are de curand o contracandidata in cazul transferului lui Denis Serban. Jucatorul trecut pe linie moarta de antrenorul Valenciei, Rafa Benitez, este dorit mai nou si de Heraklis Salonic, formatie din prima divizie greaca. Conform agentiei britanice "OneFootball", clubul elen se afla in cautarea unui mijlocas ofensiv, dupa transferul internationalului grec, Antonis Sampountzis. Prima optiune pentru Heraklis a fost Nagoli Kennedy din Zimbabwe, dar cele doua parti nu au ajuns la o intelegere din cauza pretentiilor exagerate ale africanului. In lupta dintre Rapid si Heraklis Salonic, cele mai mari sanse le are insa gruparea giulesteana, care este sustinuta in aceasta tranzactie de socrul jucatorului, Petre Buduru. De altfel, Marian Albu, noul presedinte al Rapidului a afirmat ca transferul stranierului este realizat in proportie de 50%.
Generalul intra in paine de astazi
Dupa trei ani si jumatate, Anghel Iordanescu revine in functia de selectioner al echipei nationale a Romaniei. Antrenorul de numele caruia se leaga cele mai mari performante ale primei noastre reprezentative a sosit ieri dimineata la Bucuresti, urmand ca astazi sa semneze, la sediul Federatiei Romane de Fotbal, contractul cu presedintele Mircea Sandu. Intelegerea dintre cele doua parti va fi valabila pana la sfarsitul campaniei de calificare la Campionatul European din 2004, Generalul urmand sa aiba un salariu de aproximativ 250.000 de dolari pe an. "Este sigur ca vom semna contractul. Nu cred ca mai exista vreo piedica, acum ca s-a rezolvat si problema legata de contractul meu cu clubul Al Ain. Le multumesc pe aceasta cale seicilor Mohaded si Hazaa Bin Zayed, care au inteles ca vreau sa ma intorc acasa", a spus, la sosirea pe Aeroportul Otopeni, Iordanescu. Acesta a precizat ca, in cazul in care rata calificarea in sferturile de finala ale Cupei Cupelor Asiei, era fortat sa ramana la Al Ain: "In lumea araba atunci cand se pierde o calificare principalul este demis. Mie in schimb mi-au spus ca daca ratez nu voi fi lasat sa plec". Iordanescu nu va face modificari in staff-ul tehnic al echipei nationale, dar a afirmat ca ar fi preferat ca Gabi Balint sa ramana. De altfel, el a anuntat ca zilele urmatoare va purta o discutie cu Gica Hagi si Gabi Balint pentru a se pune la curent cu ceea ce s-a intamplat in ultimul timp la nationala. In ceea ce priveste obiectivele pe care si le propune, Generalul a spus: "Imi doresc in primul rand, ca toti, de altfel, calificarea la turneul final al Campionatului European din Portugalia si, din punctul meu de vedere, nu am alta varianta decat aceea de a o obtine. De asemenea, foarte important este sa continuam promovarea jucatorilor tineri". Iordanescu, primul selectioner care a protestat fata de blaturile din campionatul intern, nu se va schimba in mandatul cu care urmeaza sa fie investit astazi. "Trebuie sa intelegem ca sansa ca echipa nationala sa revina in prim-plan este ca Divizia A sa produca fotbalisti. Suntem in ceasul al doisprezecelea si ar trebui sa inceteze tot ce a fost legat de jocuri strategice", a mentionat selectionerul. Generalul se arata ingrijorat de situatia jucatorilor romani care nu evolueaza la echipele lor de club din strainatate. O alta problema in opinia tehnicianului este legata de imaginea primei reprezentative: "In fotbalul romanesc s-a produs o criza de imagine. Acum trei ani, nationala era una dintre cele mai sigure institutii din tara. In momentul de fata credibilitatea ei a ajuns la o cota alarmanta".Desi nici nu a apucat sa-si puna semnatura pe contractul cu FRF, Iordanescu a si inceput sa-si critice predecesorii. Daca de Hagi nu a putut zice nimic, Generalul l-a luat in colimator pe Ladislau Boloni. El a spus ca in opinia sa campania de calificare la mondialele din Coreea si Japonia a fost inceputa gresit: "Intinerirea lotului trebuia facuta din mers, nu dintr-o data. Este cazul meciului cu Italia, cand s-a vazut o lipsa de maturitate si experienta in joc. La nationala trebuie sa existe o selectie permanenta, primordial este rezultatul, abia apoi vine intinerirea lotului". Imediat dupa semnarea contractului, Generalul va intra in paine, astazi dupa-amiaza urmand sa stabileasca componenta lotului pentru turneul din Portugalia, programat pentru perioada 20-31 ianuarie.
Doroftei isi va pune titlul in joc in fata italianului Stefano Zoff
Campionul european la box profesionist Stefano Zoff sustine ca va lupta cu romanul Leonard Doroftei, detinatorul Centurii de campion, pentru titlul mondial la categoria semiusoara. Zoff a declarat in cotidianul italian "Il Piccolo di Trieste" ca el urma sa boxeze, pe data de 23 februarie, la Trieste, cu invingatorul dintre Leonard Doroftei si Raul Balbi, care si-au disputat, pe 5 ianuarie, la San Antonio, titlul mondial al categoriei semiusoare, versiunea WBA. Conform sursei citate, meciul dintre Doroftei si Zoff a fost amanat, deoarece pugilistul roman nu va putea fi recuperat la timp, din punct de vedere fizic, in urma partidei cu argentinianul Raul Balbi. Publicatia din Trieste adauga ca anuntul amanarii meciului a fost facut public marti, cu o zi inainte de data fixata pentru deplasarea lui Zoff de la Las Vegas, unde se antreneaza, in Italia, pentru meciul cu Doroftei. "Era de asteptat, cele doua meciuri au fost programate la date prea apropiate. Ma intreb in ce stare se afla acum Balbi, daca invingatorul sau se simte atat de rau. Ce conteaza este ca, mai devreme sau mai tarziu, voi boxa cu Doroftei. Nu vreau sa pierd timpul cautandu-mi un alt adversar, despre care sa stiu putine lucruri. Despre Dorin stiu ca are un stil asemanator celui al lui Balbi. Astept ca acest meci sa fie reprogramat. Impresarul meu (n.r. - Salvatore Cerchi) mi-a dat asigurari ca voi avea cat de curand ocazia sa lupt pentru titlul mondial", a spus Stefano Zoff, care, la finalul anului 2001, ocupa locul al doilea in ierarhia versiunii WBA, categoria usoara. Cotidianul italian noteaza ca Cerchi a estimat ca meciul dintre Doroftei si Zoff ar putea avea loc la o luna de la data la care a fost fixat initial. "Partida dintre Balbi si Dorin a fost un adevarat razboi, nu puteam sa prevedem ca va avea astfel de consecinte", a adaugat impresarul campionului european. Leonard Doroftei, care activeaza la clubul canadian InterBox, va sosi in Romania pe data de 20 ianuarie. El urmeaza, in cursul acestei saptamani, sa intre in posesia Centurii de campion.
sâmbătă, 15 august 2009
SUA şi Europa încep să accepte drogurile uşoare
Printre avantajele legiferării consumului se numără diminuarea violenţei în societate şi creşterea veniturilor bugetare, scrie „Capital”.
Intrarea în legalitate a drogurilor uşoare poate fi o soluţie atât pentru societate, cât şi pentru creşterea veniturilor de la buget.
SUA şi mai multe state europene au făcut deja primii paşi în această direcţie. Câştigul principal obţinut ar fi reducerea violenţei în domeniu şi a costurilor suportate de societate.
În plus
, veniturile bugetare ar putea fi rotunjite atât prin taxare, cât şi odată cu atragerea unui număr mai mare
de turişti, scrie în ediţia de astăzi a revistei „Capital”.
Autorităţile române privesc însă nepăsătoare această variantă, deşi tributul plătit nu este de neglijat: numărul consumatorilor este în creştere, iar preţul de achiziţie al acestor produse
- printre cele mai mari din lume.
Schwarzenegger, cu gândul la posibilele încasări
Lupta împotriva traficului de droguri n-a reuşit să diminueze consumul, ci a împins doar afacerea spre organizaţii dispuse să-şi asume riscul. Este unul dintre motivele pentru care americanii au votat până acum în 13 state pentru legalizarea vânzărilor de marijuana cu prescripţie medicală, planta fiind recomandată în tratarea
cataractei, artri tei sau ca anagelzic pentru bolnavii de cancer
.
În California, guvernatorul Arnold Schwarzenegger a deschis chiar dezbaterea pentru legalizarea comerţului cu marijuana în scop recreativ, nu doar medical, anticipând că va încasa din taxe circa 1,3 miliarde de dolari pe an.
Sunt şi state europene care se arată dispuse să nu mai pedepsească deţinerea drogurilor uşoare în cantităţi mici. Cea mai mare toleranţă e în Olanda. Primăria din Amsterdam intenţionează să înfiinţeze propriile culturi de marijuana, pentru a elimina reţelele de trafic
.
În Elveţia, populaţia a acceptat la ultimul referendum administrarea
de heroină dependenţilor, respingând însă la limită legalizarea comerţului cu marijuana în scop recreativ.
Intrarea în legalitate a drogurilor uşoare poate fi o soluţie atât pentru societate, cât şi pentru creşterea veniturilor de la buget.
SUA şi mai multe state europene au făcut deja primii paşi în această direcţie. Câştigul principal obţinut ar fi reducerea violenţei în domeniu şi a costurilor suportate de societate.
În plus
, veniturile bugetare ar putea fi rotunjite atât prin taxare, cât şi odată cu atragerea unui număr mai mare
de turişti, scrie în ediţia de astăzi a revistei „Capital”.
Autorităţile române privesc însă nepăsătoare această variantă, deşi tributul plătit nu este de neglijat: numărul consumatorilor este în creştere, iar preţul de achiziţie al acestor produse
- printre cele mai mari din lume.
Schwarzenegger, cu gândul la posibilele încasări
Lupta împotriva traficului de droguri n-a reuşit să diminueze consumul, ci a împins doar afacerea spre organizaţii dispuse să-şi asume riscul. Este unul dintre motivele pentru care americanii au votat până acum în 13 state pentru legalizarea vânzărilor de marijuana cu prescripţie medicală, planta fiind recomandată în tratarea
cataractei, artri tei sau ca anagelzic pentru bolnavii de cancer
.
În California, guvernatorul Arnold Schwarzenegger a deschis chiar dezbaterea pentru legalizarea comerţului cu marijuana în scop recreativ, nu doar medical, anticipând că va încasa din taxe circa 1,3 miliarde de dolari pe an.
Sunt şi state europene care se arată dispuse să nu mai pedepsească deţinerea drogurilor uşoare în cantităţi mici. Cea mai mare toleranţă e în Olanda. Primăria din Amsterdam intenţionează să înfiinţeze propriile culturi de marijuana, pentru a elimina reţelele de trafic
.
În Elveţia, populaţia a acceptat la ultimul referendum administrarea
de heroină dependenţilor, respingând însă la limită legalizarea comerţului cu marijuana în scop recreativ.
Preţul petrolului a scăzut sub 69 de dolari/baril, pe pieţele din Asia
Petrolul s-a ieftinit luni, la bursele electronice din Asia, în contextul în care investitorii sunt îngrijoraţi din cauza stării economiei
SUA, cel mai mare consumator mondial de energie
, scrie AFP.
În schimburile matinale, barilul de petrol „light sweet”, cu livrare
în august, s-a ieftinit cu 70 de cenţi, la 68,46 dolari/baril. De asemenea, preţul petrolului Brent, din Marea Nordului şi cu livrare în august, a scăzut cu 68 de cenţi, la 68,24 dolari/baril.
Vineri, preţul petrolului a crescut la bursele electronice din Asia, reacţionând la violenţele din Nigeria ce afectează producţia, precum şi la deprecierea monedei americane.
Astfel, barilul de petrol "light sweet crude", cu livrare în august, s-a scumpit vineri cu 24 cenţi, la 70,47 dolari pe baril. Preţul petrolului Brent, din Marea Nordului, cu livrare în august, a crescut cu 35 cenţi, la 70,13 dolari pe baril.
SUA, cel mai mare consumator mondial de energie
, scrie AFP.
În schimburile matinale, barilul de petrol „light sweet”, cu livrare
în august, s-a ieftinit cu 70 de cenţi, la 68,46 dolari/baril. De asemenea, preţul petrolului Brent, din Marea Nordului şi cu livrare în august, a scăzut cu 68 de cenţi, la 68,24 dolari/baril.
Vineri, preţul petrolului a crescut la bursele electronice din Asia, reacţionând la violenţele din Nigeria ce afectează producţia, precum şi la deprecierea monedei americane.
Astfel, barilul de petrol "light sweet crude", cu livrare în august, s-a scumpit vineri cu 24 cenţi, la 70,47 dolari pe baril. Preţul petrolului Brent, din Marea Nordului, cu livrare în august, a crescut cu 35 cenţi, la 70,13 dolari pe baril.
Criza ieftineşte casa în regie proprie
Cei care vor să se mute în propria locuinţă o pot face la preţuri cu 30% mai mici faţă de 2008.
Investiţiile în construcţii pot fi foarte avantajoase în această perioadă, spun specialiştii. În primul
rând, datorită preţului. Terenurile s-au ieftinit cu 40-50%, la fel ca o parte din ma te rialele de construcţii, iar muncitorii sunt numeroşi şi mai puţin pretenţioşi.
În aceste condiţii, ridicarea unei case
poate fi cu până la 30% mai ieftină faţă de anul trecut, estimare ce ia în calcul atât micile scumpiri şi ieftinirile, cât şi nivelul taxelor, rămas constant
.
Unele produse de import sunt uşor mai scumpe
, din cauza deprecierii leului faţă de euro. Mai mult, este mai ieftin
să construieşti o casă decât să cumperi una de-a gata. Investiţia e profitabilă pentru cei care au făcut un credit
în 2008, dar şi pentru cei care vor să se înscrie în programul
„Prima casă”, prin care guvernul garantează obţinerea unui împrumut de 60.000 de euro în condiţii avantajoase.
Investiţiile în construcţii pot fi foarte avantajoase în această perioadă, spun specialiştii. În primul
rând, datorită preţului. Terenurile s-au ieftinit cu 40-50%, la fel ca o parte din ma te rialele de construcţii, iar muncitorii sunt numeroşi şi mai puţin pretenţioşi.
În aceste condiţii, ridicarea unei case
poate fi cu până la 30% mai ieftină faţă de anul trecut, estimare ce ia în calcul atât micile scumpiri şi ieftinirile, cât şi nivelul taxelor, rămas constant
.
Unele produse de import sunt uşor mai scumpe
, din cauza deprecierii leului faţă de euro. Mai mult, este mai ieftin
să construieşti o casă decât să cumperi una de-a gata. Investiţia e profitabilă pentru cei care au făcut un credit
în 2008, dar şi pentru cei care vor să se înscrie în programul
„Prima casă”, prin care guvernul garantează obţinerea unui împrumut de 60.000 de euro în condiţii avantajoase.
Vodafone ar putea prelua T-Mobile UK, divizia wireless a Deutsche Telekom din Marea Britanie
Cea mai mare companie de telefonie mobilă din lume, Vodafone Group Plc, ar putea lansa o ofertă
de preluare a T-Mobile UK Ltd, divizia wireless a Deutsche Telekom AG, conform unei surse avizate, citate de Bloomberg.
Vodafone, care are sediul în Newbury, analizează această opţiune sau posibilitatea creării unei companii
cu capital mixt, a precizat sursa, care a preferat să rămână anonimă.
T-Mobile UK are o valoare de piaţă de aproximativ 4,2 - 5,6 miliarde dolari, conform unui articol publicat luni de Financial Times.
Divizia britanică a Deutsche Telekom a înregistrat cea mai mare scădere a numărului de abonaţi dintre cele 16 divizii ale companiei germane, conform Bloomberg.
Un purtător de cuvânt al Vodafone a refuzat să comenteze informaţia.
O achiziţie a diviziei britanice a Deutsche Telekom ar ridica numărul utilizatorilor Vodafone din Marea Britanie la peste 35 de milioane. Vodafone avea 18,7 milioane clienţi la sfârşitul lunii martie, în timp ce Deutsche Telekom avea aproximativ 16,7 milioane.
de preluare a T-Mobile UK Ltd, divizia wireless a Deutsche Telekom AG, conform unei surse avizate, citate de Bloomberg.
Vodafone, care are sediul în Newbury, analizează această opţiune sau posibilitatea creării unei companii
cu capital mixt, a precizat sursa, care a preferat să rămână anonimă.
T-Mobile UK are o valoare de piaţă de aproximativ 4,2 - 5,6 miliarde dolari, conform unui articol publicat luni de Financial Times.
Divizia britanică a Deutsche Telekom a înregistrat cea mai mare scădere a numărului de abonaţi dintre cele 16 divizii ale companiei germane, conform Bloomberg.
Un purtător de cuvânt al Vodafone a refuzat să comenteze informaţia.
O achiziţie a diviziei britanice a Deutsche Telekom ar ridica numărul utilizatorilor Vodafone din Marea Britanie la peste 35 de milioane. Vodafone avea 18,7 milioane clienţi la sfârşitul lunii martie, în timp ce Deutsche Telekom avea aproximativ 16,7 milioane.
FMI avertizează Franţa în legătură cu riscurile deficitului excesiv
Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat că totalul costurilor recesiunii va provoca dezechilibre fiscale extrem de mari în Franţa şi că orice alte măsuri de stimulare a economiei
ar trebui să fie restrânse şi temporare, relatează Reuters.
"Principala problemă fiscală a Franţei rămâne consolidarea finanţelor publice, în contextul în care politicile actuale ar duce la o amplificare a datoriilor", a anunţat FMI într-un comunicat.
Săptămâna trecută, preşedintele francez Nicolas Sarkozy a exclus creşterea impozitelor şi măsurile de austeritate ca metode de a combate criza economică, şi a anunţat că va contracta noi împrumuturi pentru a finanţa investiţiile, în pofida creşterii deficitului bugetar.
Deşi Franţa se confruntă cu un deficit bugetar de două ori mai mare decât limita impusă de Uniunea Europeană, Sarkozy a pledat pentru investiţii ample în diverse domenii, de la educaţie la sănătate şi cercetare, şi a spus că trebuie găsiţi bani pentru a finanţa aceste proiecte.
"Nu putem continua să ne fixăm priorităţi şi să nu furnizăm mijloacele financiare
necesare pentru a le atinge", a spus el, adăugând că investiţiile pe care le are în vedere vor necesita "mijloace
considerabile".
"Nu le putem realiza în contextul strict al bugetului anual".
Produsul
intern brut (PIB) al Franţei a scăzut cu 1,2% în primul
trimestru din 2009 din cauza crizei economice, potrivit datelor oferite de biroul francez de statistică (Insee).
ar trebui să fie restrânse şi temporare, relatează Reuters.
"Principala problemă fiscală a Franţei rămâne consolidarea finanţelor publice, în contextul în care politicile actuale ar duce la o amplificare a datoriilor", a anunţat FMI într-un comunicat.
Săptămâna trecută, preşedintele francez Nicolas Sarkozy a exclus creşterea impozitelor şi măsurile de austeritate ca metode de a combate criza economică, şi a anunţat că va contracta noi împrumuturi pentru a finanţa investiţiile, în pofida creşterii deficitului bugetar.
Deşi Franţa se confruntă cu un deficit bugetar de două ori mai mare decât limita impusă de Uniunea Europeană, Sarkozy a pledat pentru investiţii ample în diverse domenii, de la educaţie la sănătate şi cercetare, şi a spus că trebuie găsiţi bani pentru a finanţa aceste proiecte.
"Nu putem continua să ne fixăm priorităţi şi să nu furnizăm mijloacele financiare
necesare pentru a le atinge", a spus el, adăugând că investiţiile pe care le are în vedere vor necesita "mijloace
considerabile".
"Nu le putem realiza în contextul strict al bugetului anual".
Produsul
intern brut (PIB) al Franţei a scăzut cu 1,2% în primul
trimestru din 2009 din cauza crizei economice, potrivit datelor oferite de biroul francez de statistică (Insee).
Bursa scădea moderat după primele schimburi de luni, sectorul SIF pierdea 1%
Indicii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) scădeau moderat după primele minute de tranzacţionare ale şedinţei de luni, sectorul SIF fiind cel mai afectat, cu o pierdere de circa 1%, în contextul în care pieţele externe aveau o evoluţie nehotărâtă.
Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, scădea cu 0,43%, până la 3.393,53 puncte, în timp ce indicele compozit, BET-C, cobora cu 0,40%, până la 2.083,98 puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare
(SIF), pierdea 1,05%, până la 16.367,61 puncte, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, scădea cu 0,40%, ajungând la 6.761,11 puncte.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, cobora cu 0,59%, până la 326,02 puncte, iar indicele BET-NG, care reflectă evoluţia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursă, scădea cu 0,37%, până la 487,31 puncte.
Indicele BET, care arată evoluţia celor mai lichide zece titluri listate la BVB, scădea cu 0,43%, până la 3.393,53 puncte, în timp ce indicele compozit, BET-C, cobora cu 0,40%, până la 2.083,98 puncte.
Indicele BET-FI, al celor cinci societăţi de investiţii financiare
(SIF), pierdea 1,05%, până la 16.367,61 puncte, iar indicele ROTX, jucat la Bursa din Viena, scădea cu 0,40%, ajungând la 6.761,11 puncte.
Indicele BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, cobora cu 0,59%, până la 326,02 puncte, iar indicele BET-NG, care reflectă evoluţia a zece titluri din sectorul energetic de la Bursă, scădea cu 0,37%, până la 487,31 puncte.
Producţia de lapte praf şi smântână a scăzut cel mai mult în 2008
Datele Institutului Naţional de Statistică arată că producţia de carne şi de lapte de vită a scăzut în 2008, în timp ce producţia de carne porc, de pasăre, de oaie şi de capră a crescut.
Cantitatea de lapte de vacă colectată a scăzut anul trecut cu aproape opt procente, reprezentând 84.891 de tone.
Cea mai mare scădere a producţiei s-a înregistrat la lapte praf cu 2.950 tone (-32,5%) urmat de producţia de smântână de consum cu 4.071 tone (-7,9%).
Creşteri s-au înregistrat la producţia de unt şi la producţia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele), regiunile Bucureşti-Ilfov, Centru şi Nord-Est având peste 70% din producţia de produse
lactate proaspete (smântâna şi laptele acidulat).
Cantitatea de lapte de consum a avut o tendinţă ascendentă, creşterea fiind cu 7,7% şi s-a produs cu preponderenţă în regiunile Centru şi Nord-Est, la fel şi producţia de brânzeturi.
Cantitatea de lapte de vacă colectată a scăzut anul trecut cu aproape opt procente, reprezentând 84.891 de tone.
Cea mai mare scădere a producţiei s-a înregistrat la lapte praf cu 2.950 tone (-32,5%) urmat de producţia de smântână de consum cu 4.071 tone (-7,9%).
Creşteri s-au înregistrat la producţia de unt şi la producţia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele), regiunile Bucureşti-Ilfov, Centru şi Nord-Est având peste 70% din producţia de produse
lactate proaspete (smântâna şi laptele acidulat).
Cantitatea de lapte de consum a avut o tendinţă ascendentă, creşterea fiind cu 7,7% şi s-a produs cu preponderenţă în regiunile Centru şi Nord-Est, la fel şi producţia de brânzeturi.
Bursele europene deschid în scădere, extinzând pierderile de săptămâna trecută
Bursele europene au deschis şedinţa de luni în scădere uşoară, extinzându-şi declinul după o altă săptămână de pierderi, în contextul în care nu există niciun indicator ce ar putea susţine piaţa în cursul şedinţei, relatează AFP.
Bursa din Londra a deschis şedinţa de luni în stagnare, indicele Footsie-100 coborând cu numai 0,05%, la 4.238,93 puncte. La Paris, indicele CAC 40 a pierdut 0,23% , la 3.122,54 puncte, în timp ce la Frankfurt, indicele Dax a coborât cu 0,18%, la 4.768,11 puncte.
În Japonia, bursa a închis şedinţa de luni în scădere, investitorii fiind prudenţi înaintea unei săptămâni în care sunt aşteptate mai multe date statistice privind economia
.
Indicele Nikkei 225 a scăzut cu 0,95%, comparativ cu nivelul de vineri, la 9.783,47 puncte. De asemenea, indicele Topix a pierdut 1,24%, la 915,32 puncte.
Scăderile vin în ciuda faptului că producţia industrială a urcat cu 5,9% în mai, comparativ cu luna precedentă, conform datelor publicate de ministerul comerţului. Economiştii chestionaţi de Bloomberg mizau pe o creştere de 7%.
Un raport separat a arătat că vânzările cu amănuntul au scăzut cu 2,8% în mai, comparativ cu aceeaşi lună din 2008, în contextul în care creşterea ratei
şomajului a forţat populaţia să taie cheltuielile de consum.
Bursa din Londra a deschis şedinţa de luni în stagnare, indicele Footsie-100 coborând cu numai 0,05%, la 4.238,93 puncte. La Paris, indicele CAC 40 a pierdut 0,23% , la 3.122,54 puncte, în timp ce la Frankfurt, indicele Dax a coborât cu 0,18%, la 4.768,11 puncte.
În Japonia, bursa a închis şedinţa de luni în scădere, investitorii fiind prudenţi înaintea unei săptămâni în care sunt aşteptate mai multe date statistice privind economia
.
Indicele Nikkei 225 a scăzut cu 0,95%, comparativ cu nivelul de vineri, la 9.783,47 puncte. De asemenea, indicele Topix a pierdut 1,24%, la 915,32 puncte.
Scăderile vin în ciuda faptului că producţia industrială a urcat cu 5,9% în mai, comparativ cu luna precedentă, conform datelor publicate de ministerul comerţului. Economiştii chestionaţi de Bloomberg mizau pe o creştere de 7%.
Un raport separat a arătat că vânzările cu amănuntul au scăzut cu 2,8% în mai, comparativ cu aceeaşi lună din 2008, în contextul în care creşterea ratei
şomajului a forţat populaţia să taie cheltuielile de consum.
Unde duc firele iesirii lui Patriciu din afacerea ce l-a facut miliardar
esirea miliardarului Dinu Patriciu din afacerea Rompetrol, prin vanzarea pachetului de 25% pe care il mai detinea catre KazMunaiGaz, naste mai multe intrebari privind viitorul managerilor pe care i-a adus in grupul petrolier, decizia pe care o vor lua kazahii anul viitor, cand ajung la maturitate obligatiunile companiei, sau cat a incasat omul de afaceri si in ce achizitii isi va plasa banii din tranzactie.
Patriciu a notificat vineri Bursa de Valori Bucuresti ca “decizia de vanzare a participatiei in Rompetrol Group face parte dintr-o strategie de business mai larga”, urmand sa ocupe pozitia de CEO pana la o noua numire din partea KazMunaiGaz. Acesta nu a dat insa alte detalii legate de schimbarile ce vor avea loc in managementul Rompetrol sau de impactul asupra planurilor strategice ale companiei.
“Intentionez in continuare sa imi concentrez eforturile in trei sectoare principale: piata
imobiliara europeana, mass-media si un numar de alte proiecte importante din zona sectorului energetic”, afirma omul de afaceri, care vrea sa exploateze din postura de investitor oportunitatile aparute in urma declansarii crizei. Mai multi manageri din Rompetrol, contactati telefonic de Business Standard, si-au exprimat surpriza fata de momentul ales de Patriciu pentru exit, desi era previzibil, unii dintre acestia se asteptau ca miliardarul sa mai ramana inca un an la conducerea societatii. In companie, circula deja mai multe versiuni privind omul care il va inlocui pe Patriciu, niciuna nefiind confirmata inca de oficialii Rompetrol sau KMG.
“Rompetrol va avea o cu totul alta fata pana la finele anului, fiind deja luate in calcul mai multe scenarii pentru o noua echipa de management presedinte-CEO, printre acestea figurand atat presedinte kazah-CEO roman, presedinte expat-CEO kazah etc.”, au declarat pentru Business Standard surse apropiate companiei. Sursele citate sustin ca in cadrul societatii exista mai multe discutii care privesc inclusiv numirea unuia dintre oamenii din management apropiati lui Dinu Patriciu pe post de CEO interimar, printre numele avansate de catre cei din Rompetrol fiind Dan Ionescu, director operational al grupului, si Ion Sturza, director general adjunct. Dan Ionescu nu a dorit insa sa comenteze.
“Anuntul privind retragerea totala a lui Dinu Patriciu ne face sa ne intrebam ce se doreste mai departe, ce raporturi vor exista in continuare intre manageri, intre oamenii lui Patriciu si kazahi, ce delegari de autoritate vor avea loc”, au mai explicat sursele din Rompetrol. Potrivit acestora, desi Dinu Patriciu se va retrage, strategia trasata de el va ramane in picioare, compania fiind in continuare atenta la achizitia unui retailer extern de carburanti, precum si a unei rafinarii in zona Mediteranei. “Va fi interesant de urmarit cat de mult va fi afectat Rompetrol de plecarea lui Patriciu, in ceea ce priveste cota de piata, credibilitatea sau bunul
renume. Ar trebui ca factorii de decizie de la KazMunaiGaz (proprietarul grupului - n. red.) sa fie atenti ce fel de CEO aduc. Pe piata petroliera locala este important ca seful unei companii sa coordoneze bine relatia de comunicare cu furnizorii, cu partenerii, clientii”, au comentat, la randul lor, specialisti ai pietei.
“Este, pana la urma, si o chestiune de mentalitate, kahazii venind dintr-o alta cultura, cu alte traditii si alte obiceiuri, si care vor sa faca afaceri bune in Europa si in Romania. Daca vor sa fie competitivi, interesul lor este sa recruteze un manager cu alta viziune, complementara celei pe care o au ei”, a explicat un director roman din cadrul Rompetrol, sub protectia anonimatului. “Intentionez sa ofer KMG sprijinul meu total pe parcursul perioadei de tranzitie, pana cand un nou CEO va fi numit in fruntea companiei”, a precizat vineri Patriciu, adaugand ca este implicat in dezvoltarea unui numar de proiecte noi, care necesita “un nivel maxim de timp si atentie”. Actualul mediu economic si financiar
global ofera oportunitati exceptionale pentru investitori cu lichiditati majore, mai spune omul de afaceri.
Patriciu este, in acest moment, unul dintre investitorii cu lichiditatea cea mai mare din regiune, daca avem in vedere ca a vandut pachetul majoritar al grupului Rompetrol in 2007 catre grupul kazah. Vanzarea a 75% din Rompetrol s-a cifrat la 1,6 mld. $, potrivit datelor ce rezulta din raportul KazMunaiGaz, pe care Patriciu insa nu le confirma.
De atunci, pierderile Rompetrol Rafinare, care administreaza rafinaria Petromidia, cel mai important activ al grupului, s-au majorat puternic. Intre cele doua tranzactii, incheiate in august 2007 si iunie 2009, barilul a fluctuat puternic intre un maxim de 147 de dolari si minime sub 30 de dolari, insa, in momentele in care Patriciu a vandut, cotatia a fost aproape aceeasi - in marja a 65-71 de dolari.
Patriciu nu a facut publica suma pe care a incasat-o in 2007 si nici pe cea aferenta tranzactiei de acum. In lipsa declaratiilor oficiale, analistii din piata de M&A apreciaza ca omul de afaceri ar fi obtinut un pret similar celui din 2007 pe actiune numai daca ar fi avut o clauza expresa in contractul de vanzare semnat in urma cu doi ani, caz in care suma maxima obtinuta acum ar fi de 533 mil. dolari. “In general, la astfel de contracte, la semnarea initiala se includ si parametrii pentru tranzactiile secundare, asa ca este posibil ca vanzarea pachetului de 25% sa fi fost prevazuta intr-un interval de maximum doi ani si la un pret care depindea de niste formule care includeau gradul de profitabilitate”, a explicat pentru Business Standard Matei Paun, managing partner la BAC Investment Bank. Bancherul de investitii a mai spus ca “este foarte posibil ca Dinu Patriciu sa-si fi negociat un pret minim si pentru pachetul de fata la parafarea contractului, si atunci, chiar si in actualul context de criza, sa fi fost avantajos sa vanda”. Un alt bancher de investitii a aratat ca miscarea facuta de omul de afaceri arata ca a crezut mai mult in dezvoltarea afacerilor proprii si in potentialul lor decat in Rompetrol. “Daca nu a avut un moment stabilit in care sa fie obligat sa-si faca exitul - si este foarte posibil sa fie asa, pentru ca lucrurile erau legate prin contract: cat este actionar, este si CEO, si nu cred ca ar fi avut KazMunaiGaz vreun interes sa-l indeparteze -, Dinu Patriciu a ales sa mearga pe cont propriu”, a comentat bancherul in cauza. “ Pe de o parte, are viziune si este o perioada plina de oportunitati. Pe de alta parte, a stat si s-a gandit: cat pot sa mai cresc Rompetrol si cat pot sa-mi cresc afacerile? Decizia lui a fost legata de potentialul mai mare al businessurilor personale”, a mai spus sursa citata.
In 1998, Dinu Patriciu si un grup de investitori locali achizitioneaza pachetul majoritar de actiuni al Rompetrol SA si majoreaza capitalul. In acel an, Rompetrol detinea afaceri de circa sase milioane de dolari si avea la baza Rafinaria Petromidia de la Marea Neagra. In 2007, cand a vandut pachetul de 75% catre compania de stat de petrol si gaze din Kazahstan - KazMunaiGaz, grupul Rompetrol avea afaceri de circa 7,5 miliarde dolari, includea 40 de firme si era prezent in 13 tari. In 2008, Grupul Rompetrol ajunsese la o cifra de afaceri de 8,7 miliarde dolari.
KazMunaiGaz a anuntat vineri ca tranzactia cu Patriciu privind preluarea participatiei de 25% a fost finalizata. Patriciu iese astfel din grupul Rompetrol, pe care l-a controlat din 1998, iar KMG devine detinatorul integral. Pentru a anunta tranzactia, conducerea Bursei de Valori Bucuresti
(BVB) a suspendat vineri, in jurul orei 14.15, actiunile Rompetrol Rafinare (RRC) si Rompetrol Well Services (PTR) de la tranzactionare.
The Rompetrol Group detine 50,59% din Rompetrol Rafinare Constanta
si 51% din capitalul Rompetrol Well Services.
Grupul Rompetrol desfasoara activitati in mai multe state, cele mai importante operatiuni fiind localizate in Romania si Franta. Grupul mai are activitati in Spania, Georgia, Albania, Republica Moldova, Ucraina, Cipru, Elvetia, Libia, Rusia, Kazahstan si Bulgaria.
Din grupul Rompetrol fac parte 40 de firme. Printre activitatile de baza se regasesc: rafinare, explorare, distributie, servicii industriale, logistica, marketing, dar si servicii de turism. In Romania, grupul detine doua rafinarii, Petromidia si Vega, peste 450 de benzinarii si depozite de carburanti. Reteaua de benzinarii controlata de Rompetrol depaseste 600 de statii in toate tarile mentionate.
Actiunile Rompetrol Rafinare (RRC) si Rompetrol Well Services (PTR) vor reveni azi la tranzactionare pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB), dupa ce au fost suspendate vineri, pentru a se anunta preluarea a 25% din grupul Rompetrol de catre KazMunaiGaz din Kazahstan, care avea deja 75% din titluri. Conducerea BVB a suspendat vineri, in jurul orei 14.15, actiunile Rompetrol Rafinare si Rompetrol Well Services, pentru protectia investitorilor. Titlurile acestor companii vor putea fi tranzactionate din nou pe Bursa incepand de azi, la ora 9.30, conform programului obisnuit al pietei de capital. Ultimul transfer cu actiunile Rompetrol Rafinare a avut loc la ora 14.00, la un pret de 0,045 lei pe unitate, in scadere cu 0,22% fata de cotatia de referinta. Titlurile Rompetrol Well Services consemnau un avans de 1,13% in jurul orei mentionate, ultima cotatie fiind de 0,359 lei pe titlu.
Patriciu a notificat vineri Bursa de Valori Bucuresti ca “decizia de vanzare a participatiei in Rompetrol Group face parte dintr-o strategie de business mai larga”, urmand sa ocupe pozitia de CEO pana la o noua numire din partea KazMunaiGaz. Acesta nu a dat insa alte detalii legate de schimbarile ce vor avea loc in managementul Rompetrol sau de impactul asupra planurilor strategice ale companiei.
“Intentionez in continuare sa imi concentrez eforturile in trei sectoare principale: piata
imobiliara europeana, mass-media si un numar de alte proiecte importante din zona sectorului energetic”, afirma omul de afaceri, care vrea sa exploateze din postura de investitor oportunitatile aparute in urma declansarii crizei. Mai multi manageri din Rompetrol, contactati telefonic de Business Standard, si-au exprimat surpriza fata de momentul ales de Patriciu pentru exit, desi era previzibil, unii dintre acestia se asteptau ca miliardarul sa mai ramana inca un an la conducerea societatii. In companie, circula deja mai multe versiuni privind omul care il va inlocui pe Patriciu, niciuna nefiind confirmata inca de oficialii Rompetrol sau KMG.
“Rompetrol va avea o cu totul alta fata pana la finele anului, fiind deja luate in calcul mai multe scenarii pentru o noua echipa de management presedinte-CEO, printre acestea figurand atat presedinte kazah-CEO roman, presedinte expat-CEO kazah etc.”, au declarat pentru Business Standard surse apropiate companiei. Sursele citate sustin ca in cadrul societatii exista mai multe discutii care privesc inclusiv numirea unuia dintre oamenii din management apropiati lui Dinu Patriciu pe post de CEO interimar, printre numele avansate de catre cei din Rompetrol fiind Dan Ionescu, director operational al grupului, si Ion Sturza, director general adjunct. Dan Ionescu nu a dorit insa sa comenteze.
“Anuntul privind retragerea totala a lui Dinu Patriciu ne face sa ne intrebam ce se doreste mai departe, ce raporturi vor exista in continuare intre manageri, intre oamenii lui Patriciu si kazahi, ce delegari de autoritate vor avea loc”, au mai explicat sursele din Rompetrol. Potrivit acestora, desi Dinu Patriciu se va retrage, strategia trasata de el va ramane in picioare, compania fiind in continuare atenta la achizitia unui retailer extern de carburanti, precum si a unei rafinarii in zona Mediteranei. “Va fi interesant de urmarit cat de mult va fi afectat Rompetrol de plecarea lui Patriciu, in ceea ce priveste cota de piata, credibilitatea sau bunul
renume. Ar trebui ca factorii de decizie de la KazMunaiGaz (proprietarul grupului - n. red.) sa fie atenti ce fel de CEO aduc. Pe piata petroliera locala este important ca seful unei companii sa coordoneze bine relatia de comunicare cu furnizorii, cu partenerii, clientii”, au comentat, la randul lor, specialisti ai pietei.
“Este, pana la urma, si o chestiune de mentalitate, kahazii venind dintr-o alta cultura, cu alte traditii si alte obiceiuri, si care vor sa faca afaceri bune in Europa si in Romania. Daca vor sa fie competitivi, interesul lor este sa recruteze un manager cu alta viziune, complementara celei pe care o au ei”, a explicat un director roman din cadrul Rompetrol, sub protectia anonimatului. “Intentionez sa ofer KMG sprijinul meu total pe parcursul perioadei de tranzitie, pana cand un nou CEO va fi numit in fruntea companiei”, a precizat vineri Patriciu, adaugand ca este implicat in dezvoltarea unui numar de proiecte noi, care necesita “un nivel maxim de timp si atentie”. Actualul mediu economic si financiar
global ofera oportunitati exceptionale pentru investitori cu lichiditati majore, mai spune omul de afaceri.
Patriciu este, in acest moment, unul dintre investitorii cu lichiditatea cea mai mare din regiune, daca avem in vedere ca a vandut pachetul majoritar al grupului Rompetrol in 2007 catre grupul kazah. Vanzarea a 75% din Rompetrol s-a cifrat la 1,6 mld. $, potrivit datelor ce rezulta din raportul KazMunaiGaz, pe care Patriciu insa nu le confirma.
De atunci, pierderile Rompetrol Rafinare, care administreaza rafinaria Petromidia, cel mai important activ al grupului, s-au majorat puternic. Intre cele doua tranzactii, incheiate in august 2007 si iunie 2009, barilul a fluctuat puternic intre un maxim de 147 de dolari si minime sub 30 de dolari, insa, in momentele in care Patriciu a vandut, cotatia a fost aproape aceeasi - in marja a 65-71 de dolari.
Patriciu nu a facut publica suma pe care a incasat-o in 2007 si nici pe cea aferenta tranzactiei de acum. In lipsa declaratiilor oficiale, analistii din piata de M&A apreciaza ca omul de afaceri ar fi obtinut un pret similar celui din 2007 pe actiune numai daca ar fi avut o clauza expresa in contractul de vanzare semnat in urma cu doi ani, caz in care suma maxima obtinuta acum ar fi de 533 mil. dolari. “In general, la astfel de contracte, la semnarea initiala se includ si parametrii pentru tranzactiile secundare, asa ca este posibil ca vanzarea pachetului de 25% sa fi fost prevazuta intr-un interval de maximum doi ani si la un pret care depindea de niste formule care includeau gradul de profitabilitate”, a explicat pentru Business Standard Matei Paun, managing partner la BAC Investment Bank. Bancherul de investitii a mai spus ca “este foarte posibil ca Dinu Patriciu sa-si fi negociat un pret minim si pentru pachetul de fata la parafarea contractului, si atunci, chiar si in actualul context de criza, sa fi fost avantajos sa vanda”. Un alt bancher de investitii a aratat ca miscarea facuta de omul de afaceri arata ca a crezut mai mult in dezvoltarea afacerilor proprii si in potentialul lor decat in Rompetrol. “Daca nu a avut un moment stabilit in care sa fie obligat sa-si faca exitul - si este foarte posibil sa fie asa, pentru ca lucrurile erau legate prin contract: cat este actionar, este si CEO, si nu cred ca ar fi avut KazMunaiGaz vreun interes sa-l indeparteze -, Dinu Patriciu a ales sa mearga pe cont propriu”, a comentat bancherul in cauza. “ Pe de o parte, are viziune si este o perioada plina de oportunitati. Pe de alta parte, a stat si s-a gandit: cat pot sa mai cresc Rompetrol si cat pot sa-mi cresc afacerile? Decizia lui a fost legata de potentialul mai mare al businessurilor personale”, a mai spus sursa citata.
In 1998, Dinu Patriciu si un grup de investitori locali achizitioneaza pachetul majoritar de actiuni al Rompetrol SA si majoreaza capitalul. In acel an, Rompetrol detinea afaceri de circa sase milioane de dolari si avea la baza Rafinaria Petromidia de la Marea Neagra. In 2007, cand a vandut pachetul de 75% catre compania de stat de petrol si gaze din Kazahstan - KazMunaiGaz, grupul Rompetrol avea afaceri de circa 7,5 miliarde dolari, includea 40 de firme si era prezent in 13 tari. In 2008, Grupul Rompetrol ajunsese la o cifra de afaceri de 8,7 miliarde dolari.
KazMunaiGaz a anuntat vineri ca tranzactia cu Patriciu privind preluarea participatiei de 25% a fost finalizata. Patriciu iese astfel din grupul Rompetrol, pe care l-a controlat din 1998, iar KMG devine detinatorul integral. Pentru a anunta tranzactia, conducerea Bursei de Valori Bucuresti
(BVB) a suspendat vineri, in jurul orei 14.15, actiunile Rompetrol Rafinare (RRC) si Rompetrol Well Services (PTR) de la tranzactionare.
The Rompetrol Group detine 50,59% din Rompetrol Rafinare Constanta
si 51% din capitalul Rompetrol Well Services.
Grupul Rompetrol desfasoara activitati in mai multe state, cele mai importante operatiuni fiind localizate in Romania si Franta. Grupul mai are activitati in Spania, Georgia, Albania, Republica Moldova, Ucraina, Cipru, Elvetia, Libia, Rusia, Kazahstan si Bulgaria.
Din grupul Rompetrol fac parte 40 de firme. Printre activitatile de baza se regasesc: rafinare, explorare, distributie, servicii industriale, logistica, marketing, dar si servicii de turism. In Romania, grupul detine doua rafinarii, Petromidia si Vega, peste 450 de benzinarii si depozite de carburanti. Reteaua de benzinarii controlata de Rompetrol depaseste 600 de statii in toate tarile mentionate.
Actiunile Rompetrol Rafinare (RRC) si Rompetrol Well Services (PTR) vor reveni azi la tranzactionare pe Bursa de Valori Bucuresti (BVB), dupa ce au fost suspendate vineri, pentru a se anunta preluarea a 25% din grupul Rompetrol de catre KazMunaiGaz din Kazahstan, care avea deja 75% din titluri. Conducerea BVB a suspendat vineri, in jurul orei 14.15, actiunile Rompetrol Rafinare si Rompetrol Well Services, pentru protectia investitorilor. Titlurile acestor companii vor putea fi tranzactionate din nou pe Bursa incepand de azi, la ora 9.30, conform programului obisnuit al pietei de capital. Ultimul transfer cu actiunile Rompetrol Rafinare a avut loc la ora 14.00, la un pret de 0,045 lei pe unitate, in scadere cu 0,22% fata de cotatia de referinta. Titlurile Rompetrol Well Services consemnau un avans de 1,13% in jurul orei mentionate, ultima cotatie fiind de 0,359 lei pe titlu.
Previziuni pesimiste pentru economia României
Managerii societăţilor comerciale chestionaţi de Institutul Naţional de Statistică nu sunt foarte optimişti în ceea ce priveşte evoluţia principalelor sectoare economice în următoarele luni.
Industrie prelucrătoare - Tendinţă de scădere moderată a activităţii
În cadrul anchetei de conjunctură din luna iunie 2009, managerii din industria prelucrătoare preconizează, pentru următoarele trei luni, o scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -10%).
În ceea ce priveşte numărul de salariaţi se estimează o scădere, soldul conjunctural fiind de -21% pe total industrie prelucrătoare (-25% la întreprinderile cu pâna la 50 salariaţi). Pentru unele dintre activităţi se va înregistra o tendinţă de scădere mult mai accentuată decât pe total: metalurgie; fabricarea substanţelor şi a produselor chimice şi fabricarea de mobilă; fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente
(solduri conjuncturale
-70%, -39% şi respectiv -38%).
Pentru preţurile produselor industriale se prognozează, în continuare, o tendinţă de stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural 1%).
Construcţii - Tendinţă de scădere moderată a activităţii
Potrivit estimărilor din luna iunie 2009, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, o tendinţă de scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -6%) şi o scădere moderată a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural -10%).
De asemenea, se prognozează o reducere moderată a numărului de salariaţi, atât pe total (sold conjunctural –14%), cât şi pe grupe de mărime a întreprinderilor.
În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, se preconizează o relativă stabilitate a acestora (sold conjunctural -2%).
Retail - Tendinţă de stabilitate a activităţii
În luna iunie 2009, managerii din sectorul de comerţ cu amănuntul au estimat stabilitate a activităţii economice pentru următoarele trei luni (sold conjunctural -4%).
Volumul total al vânzărilor de mărfuri va avea o tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural 1%).
Volumul comenzilor adresate de către unităţile comerciale furnizorilor de mărfuri va avea, de asemenea, o tendinţă de stabilitate (sold conjunctural -5%).
Industrie prelucrătoare - Tendinţă de scădere moderată a activităţii
În cadrul anchetei de conjunctură din luna iunie 2009, managerii din industria prelucrătoare preconizează, pentru următoarele trei luni, o scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -10%).
În ceea ce priveşte numărul de salariaţi se estimează o scădere, soldul conjunctural fiind de -21% pe total industrie prelucrătoare (-25% la întreprinderile cu pâna la 50 salariaţi). Pentru unele dintre activităţi se va înregistra o tendinţă de scădere mult mai accentuată decât pe total: metalurgie; fabricarea substanţelor şi a produselor chimice şi fabricarea de mobilă; fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente
(solduri conjuncturale
-70%, -39% şi respectiv -38%).
Pentru preţurile produselor industriale se prognozează, în continuare, o tendinţă de stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural 1%).
Construcţii - Tendinţă de scădere moderată a activităţii
Potrivit estimărilor din luna iunie 2009, în activitatea de construcţii se va înregistra, pentru următoarele trei luni, o tendinţă de scădere moderată a volumului producţiei (sold conjunctural -6%) şi o scădere moderată a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural -10%).
De asemenea, se prognozează o reducere moderată a numărului de salariaţi, atât pe total (sold conjunctural –14%), cât şi pe grupe de mărime a întreprinderilor.
În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii, se preconizează o relativă stabilitate a acestora (sold conjunctural -2%).
Retail - Tendinţă de stabilitate a activităţii
În luna iunie 2009, managerii din sectorul de comerţ cu amănuntul au estimat stabilitate a activităţii economice pentru următoarele trei luni (sold conjunctural -4%).
Volumul total al vânzărilor de mărfuri va avea o tendinţă de relativă stabilitate (sold conjunctural 1%).
Volumul comenzilor adresate de către unităţile comerciale furnizorilor de mărfuri va avea, de asemenea, o tendinţă de stabilitate (sold conjunctural -5%).
Leul se întăreşte la 4,21 lei/euro, după o depreciere în debutul şedinţei, într-o tendinţă regională
Moneda naţională a câştigat teren
până în apropiere de 4,21 lei/euro, după o depreciere la 4,225 lei/euro în primele tranzacţii de luni, urmând tendinţa altor monede cu regim similar din regiune, care au reacţionat la ieftinirea dolarului.
Leul era cotat în debutul şedinţei cu 4,218 lei/euro şi, după deprecierea iniţială, s-a întărit brusc la 4,21 lei/euro, nivel în jurul căruia s-a stabilizat. La 11:10, băncile cumpărau un euro cu 4,2070 lei şi îl vindeau cu 4,2145 lei.
"Este aceeaşi evoluţie peste tot în regiune, corelată cu deprecierea dolarului. Încă ne încadrăm în evoluţiile săptămânii trecute", a declarat, pentru NewsIn, dealerul-şef al Băncii Transilvania, Ioan Bîrle.
El spune că piaţa ar putea reacţiona la deciziile de politică monetară de marţi ale BNR şi la comentariile băncii centrale. "O scădere a dobânzii mai mare de 0,5 puncte procentuale, cât este nivelul aşteptat, ar putea aduce o depreciere a leului", a explicat Bărle.
În regiune, zlotul s-a scumpit, de la 4,522 la 4,483 zloţi/euro, în vreme ce forintul a câştigat teren de la 277,4 şi 275,9 forinţi/euro.
Pe pieţele internaţionale, moneda americană s-a depreciat până la cotaţii de peste 1,4 dolari/euro. La 11:10, ora României, euro era cotat la 1,4020 dolari.
Pe piaţa monetară, dobânzile la depozitele pentru o zi de tip overnight sunt la nivelul de 9,5-10% pe an, în apropiere de dobânda de politică monetară, de 9,50% pe an.
până în apropiere de 4,21 lei/euro, după o depreciere la 4,225 lei/euro în primele tranzacţii de luni, urmând tendinţa altor monede cu regim similar din regiune, care au reacţionat la ieftinirea dolarului.
Leul era cotat în debutul şedinţei cu 4,218 lei/euro şi, după deprecierea iniţială, s-a întărit brusc la 4,21 lei/euro, nivel în jurul căruia s-a stabilizat. La 11:10, băncile cumpărau un euro cu 4,2070 lei şi îl vindeau cu 4,2145 lei.
"Este aceeaşi evoluţie peste tot în regiune, corelată cu deprecierea dolarului. Încă ne încadrăm în evoluţiile săptămânii trecute", a declarat, pentru NewsIn, dealerul-şef al Băncii Transilvania, Ioan Bîrle.
El spune că piaţa ar putea reacţiona la deciziile de politică monetară de marţi ale BNR şi la comentariile băncii centrale. "O scădere a dobânzii mai mare de 0,5 puncte procentuale, cât este nivelul aşteptat, ar putea aduce o depreciere a leului", a explicat Bărle.
În regiune, zlotul s-a scumpit, de la 4,522 la 4,483 zloţi/euro, în vreme ce forintul a câştigat teren de la 277,4 şi 275,9 forinţi/euro.
Pe pieţele internaţionale, moneda americană s-a depreciat până la cotaţii de peste 1,4 dolari/euro. La 11:10, ora României, euro era cotat la 1,4020 dolari.
Pe piaţa monetară, dobânzile la depozitele pentru o zi de tip overnight sunt la nivelul de 9,5-10% pe an, în apropiere de dobânda de politică monetară, de 9,50% pe an.
GM şi Tengzhong vor cere aprobarea guvernului chinez pentru tranzacţionarea mărcii Hummer
General Motors şi grupul chinez Tengzhong vor începe în această săptămână discuţiile cu autorităţile de reglementare, în încercarea de a obţine aprobarea guvernului pentru cumpărarea mărcii Hummer de către Tengzhong, până la sfârşitul lunii septembrie, relatează Reuters.
Strategia neobişnuită pe care au ales-o cele două companii, de a implica autorităţile de reglementare atât de devreme, înainte de încheierea unui acord oficial, reflectă scepticismul cu care este privită întreaga afacere
.
"Vom începe discuţiile cu guvernul chinez în această săptămână, în legătură cu afacerea Hummer", a declarat Micahel Albano, purtător de cuvânt General Motors. "Nu putem semna niciun acord dacă nu avem aprobarea guvernului".
Sichuan Tengzhong Heavy Industrial Machinery, o companie
chineză puţin cunoscută, fără experienţă în industria auto
, a uimit pieţele în iunie, când şi-a anunţat planurile de preluare a mărcii Hummer.
Dubiile legate de aprobarea planului de către Beijing s-au accentuat, în contextul în care mulţi sunt de părere că Tengzhong nu are experienţa şi expertiza necesare redresării operaţiunilor Hummer.
Consumul foarte mare de combustibil al maşinii americane a fost considerat, de asemenea, un motiv pentru care planul ar putea să fie respins de Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reformă (NDRC), care trebuie să aprobe vânzarea.
General Motors Corp., odată un simbol al economiei
americane, a depus în această lună cererea pentru intrarea în faliment, iar pachetul majoritar de acţiuni în noul grup restructurat va fi deţinut de contribuabili.
Guvernul SUA va deţine 60% din grup, iar o participaţie de 12% va aparţine guvernului canadian, care a acordat 9,5 miliarde dolari grupului.
Strategia neobişnuită pe care au ales-o cele două companii, de a implica autorităţile de reglementare atât de devreme, înainte de încheierea unui acord oficial, reflectă scepticismul cu care este privită întreaga afacere
.
"Vom începe discuţiile cu guvernul chinez în această săptămână, în legătură cu afacerea Hummer", a declarat Micahel Albano, purtător de cuvânt General Motors. "Nu putem semna niciun acord dacă nu avem aprobarea guvernului".
Sichuan Tengzhong Heavy Industrial Machinery, o companie
chineză puţin cunoscută, fără experienţă în industria auto
, a uimit pieţele în iunie, când şi-a anunţat planurile de preluare a mărcii Hummer.
Dubiile legate de aprobarea planului de către Beijing s-au accentuat, în contextul în care mulţi sunt de părere că Tengzhong nu are experienţa şi expertiza necesare redresării operaţiunilor Hummer.
Consumul foarte mare de combustibil al maşinii americane a fost considerat, de asemenea, un motiv pentru care planul ar putea să fie respins de Comisia Naţională pentru Dezvoltare şi Reformă (NDRC), care trebuie să aprobe vânzarea.
General Motors Corp., odată un simbol al economiei
americane, a depus în această lună cererea pentru intrarea în faliment, iar pachetul majoritar de acţiuni în noul grup restructurat va fi deţinut de contribuabili.
Guvernul SUA va deţine 60% din grup, iar o participaţie de 12% va aparţine guvernului canadian, care a acordat 9,5 miliarde dolari grupului.
Achitarea ratelor, tot mai nesigură
iscul de credit
a crescut, îndeosebi în ultimele luni, consecinţă a deteriorării condiţiilor economice interne, inclusiv a restrâgerii cererii externe pentru subsidiarele multinaţionalelor din România, se arată într-un comunicat de presă trimis de Banca Naţională a României.
Potrivit analizei instituţiei, sectorul companiilor
s-a confruntat cu dificultăţi de finanţare în creştere, inclusiv legate de costurile acesteia, ceea ce a sporit dificultăţile pentru onorarea serviciului datoriei şi a reinflamat blocajul financiar.
Datornicii cu venituri mici
Sectorul populaţiei a consemnt ajustări semnificative ale activelor nefinanciare şi financiare
, iar debitorii cu venituri mai mici, cei care deţin ponderea cea mai mare
în totalul creditelor, au cele mai mari dificultăţi în rambursarea datoriilor, afectaţi de reducerea veniturilor şi de expunerea la riscul valutar.
Şocuri moderate
Reprezentanţii BNR estimează însă că sistemul financiar românesc s-a dovedit apt să absoarbă şocuri de intensitate moderată, indicatorii de stabilitate financiară semnaland un risc sistemic scăzut în condiţiile unei expuneri externe limitate.
Celelalte componente ale sistemului financiar au resimţit profund efectele crizei, în special piaţa de capital, însă dimensiunile lor reduse
au contribuit la menţinerea riscului sistemic la un nivel scăzut.
a crescut, îndeosebi în ultimele luni, consecinţă a deteriorării condiţiilor economice interne, inclusiv a restrâgerii cererii externe pentru subsidiarele multinaţionalelor din România, se arată într-un comunicat de presă trimis de Banca Naţională a României.
Potrivit analizei instituţiei, sectorul companiilor
s-a confruntat cu dificultăţi de finanţare în creştere, inclusiv legate de costurile acesteia, ceea ce a sporit dificultăţile pentru onorarea serviciului datoriei şi a reinflamat blocajul financiar.
Datornicii cu venituri mici
Sectorul populaţiei a consemnt ajustări semnificative ale activelor nefinanciare şi financiare
, iar debitorii cu venituri mai mici, cei care deţin ponderea cea mai mare
în totalul creditelor, au cele mai mari dificultăţi în rambursarea datoriilor, afectaţi de reducerea veniturilor şi de expunerea la riscul valutar.
Şocuri moderate
Reprezentanţii BNR estimează însă că sistemul financiar românesc s-a dovedit apt să absoarbă şocuri de intensitate moderată, indicatorii de stabilitate financiară semnaland un risc sistemic scăzut în condiţiile unei expuneri externe limitate.
Celelalte componente ale sistemului financiar au resimţit profund efectele crizei, în special piaţa de capital, însă dimensiunile lor reduse
au contribuit la menţinerea riscului sistemic la un nivel scăzut.
Ilie Sârbu: Penalizările pentru plata subvenţiilor pe 2008 vor fi mai mici decât pentru anul anterior
Ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale, Ilie Sârbu, a declarat luni în cadrul dezbaterii Guvernu privat, organizată de Business
Standard, că penaliările pe care România le va primi
pentru întârzieri la plata subvenţiilor aferente anului 2008 vor fi mai mici faţă de cele pe 2007.
"Trebuie să intervenim mult mai sever în acest domeniu. Prioritatea guvernului trebuie să fie acordarea de fonduri pentru agricultură" a declarat Ilie Sârbu.
Preşedintele INTERAGRO, Ioan Nicolae, a declarat, în cadrul dezbaterii ,că există pierderi de circa 35-40% din subvenţiile acordate, din cauza întârzierilor la plăţi şi a diferenţei de curs valutar.
"Subvenţiile pentru agricutură vin cu întârziere de un an, iar pe lângă acestea se înregistrează pierderi de circa 20% din subvenţii din cauza diferenţei de curs" a declarat Ioan Niculae.
Micii fermieri nu vor mai avea prioritate la plata subvenţiilor în faţa fermelor mari, a anunţat, vineri (n.r. 26 iunie), la Bistriţa, după o discuţie cu marii fermieri, ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, anunţând că măsura va fi aplicată de anul viitor.
Mai mulţi fermieri prezenţi la întrunirea cu ministrul i s-au plâns acestuia că nu au reuşit să încaseze subvenţiile la hectar, iar acest lucru le pune piedici în derularea afacerilor
şi aşa afectate de criză. Unii fermieri au afirmat că plăţile pentru fermele mici s-ar fi făcut înainte de alegeri, în scop electoral.
Standard, că penaliările pe care România le va primi
pentru întârzieri la plata subvenţiilor aferente anului 2008 vor fi mai mici faţă de cele pe 2007.
"Trebuie să intervenim mult mai sever în acest domeniu. Prioritatea guvernului trebuie să fie acordarea de fonduri pentru agricultură" a declarat Ilie Sârbu.
Preşedintele INTERAGRO, Ioan Nicolae, a declarat, în cadrul dezbaterii ,că există pierderi de circa 35-40% din subvenţiile acordate, din cauza întârzierilor la plăţi şi a diferenţei de curs valutar.
"Subvenţiile pentru agricutură vin cu întârziere de un an, iar pe lângă acestea se înregistrează pierderi de circa 20% din subvenţii din cauza diferenţei de curs" a declarat Ioan Niculae.
Micii fermieri nu vor mai avea prioritate la plata subvenţiilor în faţa fermelor mari, a anunţat, vineri (n.r. 26 iunie), la Bistriţa, după o discuţie cu marii fermieri, ministrul Agriculturii, Ilie Sârbu, anunţând că măsura va fi aplicată de anul viitor.
Mai mulţi fermieri prezenţi la întrunirea cu ministrul i s-au plâns acestuia că nu au reuşit să încaseze subvenţiile la hectar, iar acest lucru le pune piedici în derularea afacerilor
şi aşa afectate de criză. Unii fermieri au afirmat că plăţile pentru fermele mici s-ar fi făcut înainte de alegeri, în scop electoral.
Producţia de lapte şi de carne de vită a scăzut în 2008, iar cea de porc, pasăre şi oaie a crescut
Producţia de carne şi de lapte de vită a scăzut în 2008 cu 8,4%, respectiv 7,5%, în timp ce producţia de carne porc, de pasăre, de oaie şi de capră a crescut, potrivit datelor prezentate de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Sacrificările de bovine în unităţi industriale specializate, după numărul de capete, au scăzut în 2008 faţă de anul precedent cu 10,9%, în timp ce sacrificările de porcine au crescut cu 17,1%, astfel că producţia de carne de bovine a scăzut anul trecut cu 8,4%, iar cea de porcine a crescut cu 13,6%.
Sacrificările de bovine au fost preponderente în regiunile Nord-Est (37,6%), Nord-Vest (16,7%) şi Sud-Vest Oltenia (12,8%), în timp ce sacrificările de porcine au deţinut cele mai mari ponderi în regiunile Vest (peste 26,0%), Sud-Muntenia (18,5%) şi Sud-Est (15,9%), iar sacrificările de ovine şi caprine, în regiunile Sud-Muntenia (29,2%), Sud-Est (27,3%) şi Vest (16,7%).
Numărul de capete sacrificate anul trecut în abatoare a crescut în 2008 şi la ovine şi caprine cu 25,8%, în timp ce producţia de carne a înregistrat o creştere cu 15,6% faţă de 2007.
Numărul de păsări sacrificate în abatoare a crescut faţă de anul precedent cu 17,7%, iar producţia de carne de pasăre cu 21,0%.
În anul 2008, sacrificările de păsări au fost preponderente în regiunile Sud-Muntenia (28,0%), Nord-Est (18,0%), Centru (15,8%) şi Sud-Est (15,4%).
Cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare de la exploataţii agricole şi centre de colectare a scăzut în 2008 comparativ cu anul precedent cu 84.891 tone (-7,5%). Cele mai mari cantităţi de lapte de vacă s-au colectat în regiunile Centru (29,7%), Nord-Vest (22,6%) şi Nord-Est (21,9%).
Cea mai mare scădere a producţiei în anul 2008 faţă de anul 2007 s-a înregistrat la lapte praf cu 2.950 tone (-32,5%) urmat de producţia de smântână de consum cu 4.071 tone (-7,9%).
Creşteri s-au înregistrat la producţia de unt şi la producţia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele), care au înregistrat în 2008 creşteri cu 973 tone (+11,8%), respectiv 12703 tone (+9,7%) faţă de anul precedent. Regiunile Bucureşti-Ilfov, Centru şi Nord-Est deţin peste 70,0% din producţia de produse
lactate proaspete (smântâna şi laptele acidulat).
Cantitatea de lapte de consum a avut o tendinţă ascendentă în anul 2008, creşterea fiind cu 14.034 tone (+7,7%) comparativ cu anul precedent. Laptele de consum s-a produs cu preponderenţă în regiunile Centru (33,8%) şi Nord-Est (22,4%).
Producţia de brânzeturi a crescut, de asemenea, în anul 2008 faţă de anul 2007, cu 1.568 tone (+2,3%). Evoluţia cantităţii de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (93,2% din producţia totală de brânzeturi) s-a menţinut în aceeaşi tendinţă ascendentă.
Brânza s-a produs îndeosebi în regiunile Nord-Vest (29,0%), Centru (27,0%) şi Nord-Est (19,2%).
Sacrificările de bovine în unităţi industriale specializate, după numărul de capete, au scăzut în 2008 faţă de anul precedent cu 10,9%, în timp ce sacrificările de porcine au crescut cu 17,1%, astfel că producţia de carne de bovine a scăzut anul trecut cu 8,4%, iar cea de porcine a crescut cu 13,6%.
Sacrificările de bovine au fost preponderente în regiunile Nord-Est (37,6%), Nord-Vest (16,7%) şi Sud-Vest Oltenia (12,8%), în timp ce sacrificările de porcine au deţinut cele mai mari ponderi în regiunile Vest (peste 26,0%), Sud-Muntenia (18,5%) şi Sud-Est (15,9%), iar sacrificările de ovine şi caprine, în regiunile Sud-Muntenia (29,2%), Sud-Est (27,3%) şi Vest (16,7%).
Numărul de capete sacrificate anul trecut în abatoare a crescut în 2008 şi la ovine şi caprine cu 25,8%, în timp ce producţia de carne a înregistrat o creştere cu 15,6% faţă de 2007.
Numărul de păsări sacrificate în abatoare a crescut faţă de anul precedent cu 17,7%, iar producţia de carne de pasăre cu 21,0%.
În anul 2008, sacrificările de păsări au fost preponderente în regiunile Sud-Muntenia (28,0%), Nord-Est (18,0%), Centru (15,8%) şi Sud-Est (15,4%).
Cantitatea de lapte de vacă colectată de unităţile procesatoare de la exploataţii agricole şi centre de colectare a scăzut în 2008 comparativ cu anul precedent cu 84.891 tone (-7,5%). Cele mai mari cantităţi de lapte de vacă s-au colectat în regiunile Centru (29,7%), Nord-Vest (22,6%) şi Nord-Est (21,9%).
Cea mai mare scădere a producţiei în anul 2008 faţă de anul 2007 s-a înregistrat la lapte praf cu 2.950 tone (-32,5%) urmat de producţia de smântână de consum cu 4.071 tone (-7,9%).
Creşteri s-au înregistrat la producţia de unt şi la producţia de lapte acidulat (iaurt, iaurt de băut şi altele), care au înregistrat în 2008 creşteri cu 973 tone (+11,8%), respectiv 12703 tone (+9,7%) faţă de anul precedent. Regiunile Bucureşti-Ilfov, Centru şi Nord-Est deţin peste 70,0% din producţia de produse
lactate proaspete (smântâna şi laptele acidulat).
Cantitatea de lapte de consum a avut o tendinţă ascendentă în anul 2008, creşterea fiind cu 14.034 tone (+7,7%) comparativ cu anul precedent. Laptele de consum s-a produs cu preponderenţă în regiunile Centru (33,8%) şi Nord-Est (22,4%).
Producţia de brânzeturi a crescut, de asemenea, în anul 2008 faţă de anul 2007, cu 1.568 tone (+2,3%). Evoluţia cantităţii de brânză obţinută exclusiv din lapte de vacă (93,2% din producţia totală de brânzeturi) s-a menţinut în aceeaşi tendinţă ascendentă.
Brânza s-a produs îndeosebi în regiunile Nord-Vest (29,0%), Centru (27,0%) şi Nord-Est (19,2%).
Recesiunea economica din SUA nu a fost infranta
Recesiunea economica din SUA nu a fost infranta, iar presedintele Barack Obama este dispus sa adopte un nou program de stimulare, daca va fi nevoie, a declarat unul dintre principalii consilieri ai Casei
Albe.
"Nu am infrant recesiunea. Vom fi nevoiti sa navigam in continuare prin vremuri foarte dificile", a afirmat David Axelrod, unul dintre principalii consilieri ai lui Obama, intr-o emisiune a postului TV NBC, citat de Mediafax.
Dupa ce si-a ocupat functia, in ianuarie, presedintele SUA a insistat pentru implementarea unui program de stimulare economica de 787 miliarde dolari. La acea data, Casa
Alba a promis ca va incerca sa mentina somajul sub 10%. Intre timp, insa, situatia economica s-a inrautatit peste asteptari. Saptamana trecuta, autoritatile au avertizat ca rata
somajului ar putea creste la 10% in urmatoarele luni, de la 9,4% in mai.
Axelrod a precizat ca situatia somajului ar fi fost si mai grava fara programul
de relansare. Totodata, a spus el, un nou program va fi luat in considerare in cazul in care conditiile economice se inrautatesc.
Avand in vedere situatia curenta, nu sunt necesare alte masuri de relansare, a afirmat oficialul.
Albe.
"Nu am infrant recesiunea. Vom fi nevoiti sa navigam in continuare prin vremuri foarte dificile", a afirmat David Axelrod, unul dintre principalii consilieri ai lui Obama, intr-o emisiune a postului TV NBC, citat de Mediafax.
Dupa ce si-a ocupat functia, in ianuarie, presedintele SUA a insistat pentru implementarea unui program de stimulare economica de 787 miliarde dolari. La acea data, Casa
Alba a promis ca va incerca sa mentina somajul sub 10%. Intre timp, insa, situatia economica s-a inrautatit peste asteptari. Saptamana trecuta, autoritatile au avertizat ca rata
somajului ar putea creste la 10% in urmatoarele luni, de la 9,4% in mai.
Axelrod a precizat ca situatia somajului ar fi fost si mai grava fara programul
de relansare. Totodata, a spus el, un nou program va fi luat in considerare in cazul in care conditiile economice se inrautatesc.
Avand in vedere situatia curenta, nu sunt necesare alte masuri de relansare, a afirmat oficialul.
Dolarul se va aprecia până la cel mai ridicat nivel din 1981
Analiştii chestionaţi de Bloomberg mizează pe o apreciere a dolarului cu aproximativ 17% în a doua jumătate a anului, Statele Unite ale Americii urmând a ieşi mai repede din recesiune decât Europa, relatează Bloomberg.
CIBC World Markets Plc, Deutsche Bank AG, Bank of America Corp. şi Wells Fargo & Co estimează că dolarul se va aprecia cu peste 4% până la 31 decembrie, după ce luna mai s-a încheiat cu cea mai acută scădere de trei luni înregistrată din 2002.
Deutsche Bank estimează că dolarul se va aprecia cu 17,1% până la sfârşitul anului, la 1,20 dolari/euro, această performanţă fiind cea mai bună evoluţie semestrială a dolarului faţă de euro sau de un coş de valute începând cu anul 1981.
"Am încredere în dolar", a declarat Henrik Gullberg, analist al diviziei londoneze a Deutsche Bank. "Dacă ne uităm la datele din ultimele săptămâni, SUA a fost cu un trimestru sau chiar două în faţa celor 16 state ale zonei euro" din punct de vedere al revenirii economice, a adăugat acesta.
Faţă de yen, care s-a depreciat faţă de toate cele 16 valute importante analizate de Bloomberg în 2009, dolarul s-a apreciat cu 5,3% începând cu 31 decembrie 2008, la 95,40 yeni/dolar.
Predicţiile favorabile dolarului reflectă semnalele conform cărora economia americană începe să iasă din cea mai grea perioadă din punct de vedere financiar
în care s-a aflat de la al doilea război mondial încoace.
Comenzile pentru bunuri
de folosinţă îndelungată produse în SUA au crescut în mai, în mod surprinzător, conform datelor publicate de Departamentul american al comerţului.
Analiştii chestionaţi de Bloomberg estimează în medie că economia americană va creşte cu 1,9% în 2010, după scăderea de 2,9% din 2009.
CIBC World Markets Plc, Deutsche Bank AG, Bank of America Corp. şi Wells Fargo & Co estimează că dolarul se va aprecia cu peste 4% până la 31 decembrie, după ce luna mai s-a încheiat cu cea mai acută scădere de trei luni înregistrată din 2002.
Deutsche Bank estimează că dolarul se va aprecia cu 17,1% până la sfârşitul anului, la 1,20 dolari/euro, această performanţă fiind cea mai bună evoluţie semestrială a dolarului faţă de euro sau de un coş de valute începând cu anul 1981.
"Am încredere în dolar", a declarat Henrik Gullberg, analist al diviziei londoneze a Deutsche Bank. "Dacă ne uităm la datele din ultimele săptămâni, SUA a fost cu un trimestru sau chiar două în faţa celor 16 state ale zonei euro" din punct de vedere al revenirii economice, a adăugat acesta.
Faţă de yen, care s-a depreciat faţă de toate cele 16 valute importante analizate de Bloomberg în 2009, dolarul s-a apreciat cu 5,3% începând cu 31 decembrie 2008, la 95,40 yeni/dolar.
Predicţiile favorabile dolarului reflectă semnalele conform cărora economia americană începe să iasă din cea mai grea perioadă din punct de vedere financiar
în care s-a aflat de la al doilea război mondial încoace.
Comenzile pentru bunuri
de folosinţă îndelungată produse în SUA au crescut în mai, în mod surprinzător, conform datelor publicate de Departamentul american al comerţului.
Analiştii chestionaţi de Bloomberg estimează în medie că economia americană va creşte cu 1,9% în 2010, după scăderea de 2,9% din 2009.
Ioan Niculae: Criza din agricultură va cunoaşte un maxim la sfârşitul lunii septembrie
Preşedintele INTERAGRO, Ioan Niculae, a declarat, luni, în cadrul dezbaterii Guvernul Privat, organizată de Business
Standard, că agricultura va cunoaşte momentul maxim al crizei la sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie.
"Momentul cel mai de jos va veni la sfârşitul lunii septembrie şi începutul lunii octombrie. Atunci vom vedea câţi dintre agricutori vor putea relua ciclul agricol" a spus Ioan Niculae.
Acesta a subliniat că principalul impediment cu care agricutorii se confruntă este lipsa banilor.
Preşedintele INTERAGRO a declarat că cele trei surse de finanţare sunt aproape inaccesibile."În primul
rând sunt sursele proprii, care aproape sunt inexistente deoarece preţurile la produsele agricole pur şi simplu au căzut. Mai sunt creditele bancare
care din septembrie 2008 au devenit inaccesibile din cauza dobânzilor, iar subvenţiile în loc să fie acordate la începutul anului agricol sunt acordate la sfârşitul anului agricol" a mai spus Niculae.
De asemenea, preşedintele LAPAR, Adrian Rădulescu, a declarat că preţul grâului a scăzut într-o lună cu aproape doi lei.
"Acum o lună grâul se vindea cu 0,55 lei/kilogram, iar acum a ajuns la 0,36lei/kilogram, iar la orz este la fel. De asemenea, băncile ne jefuiesc pur şi simplu fiindcă nu este normal să porneşti de la o dobândă de 11% şi să ajungi la 27%" a spus Rădulescu.
Totodată, legat de plata subvenţiilor reprezentanţii firmelor
din agricultură au solicitat ministrului Ilie Sârbu un grafic cu plata subvenţiilor. Preşedintele Cristim, Radu Timiş, a subliniat că pe lângă problema subvenţiilor ministerul trebuie să o rezolve şi pe cea a accesării fondurilor structurale.
" Vă sugerez să uşuraţi modalităţile de accesare a fondurilor structurale. Noi am depus două proeicte pentru două ferme de scroafe şi au apărut tot felul de probleme legate de punctajul pe care trebuie să îl obţii ca să accesezi fondurile, deşi ne-am dovedit o firmă
extrem de puternică. Printre cerinţele pe care trebuie să le îndeplineşti se regăseşte şi accea că unul dintre acţionari trebuie să aibă sub 40 de ani" a spus preşedintele Cristim.
Acesta a subliniat că uşurarea accesării fondurilor structurale va impulsiona zootehnia din România. Radu Timiş a mai spus că România importă 70% din carnea de porc.
Standard, că agricultura va cunoaşte momentul maxim al crizei la sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie.
"Momentul cel mai de jos va veni la sfârşitul lunii septembrie şi începutul lunii octombrie. Atunci vom vedea câţi dintre agricutori vor putea relua ciclul agricol" a spus Ioan Niculae.
Acesta a subliniat că principalul impediment cu care agricutorii se confruntă este lipsa banilor.
Preşedintele INTERAGRO a declarat că cele trei surse de finanţare sunt aproape inaccesibile."În primul
rând sunt sursele proprii, care aproape sunt inexistente deoarece preţurile la produsele agricole pur şi simplu au căzut. Mai sunt creditele bancare
care din septembrie 2008 au devenit inaccesibile din cauza dobânzilor, iar subvenţiile în loc să fie acordate la începutul anului agricol sunt acordate la sfârşitul anului agricol" a mai spus Niculae.
De asemenea, preşedintele LAPAR, Adrian Rădulescu, a declarat că preţul grâului a scăzut într-o lună cu aproape doi lei.
"Acum o lună grâul se vindea cu 0,55 lei/kilogram, iar acum a ajuns la 0,36lei/kilogram, iar la orz este la fel. De asemenea, băncile ne jefuiesc pur şi simplu fiindcă nu este normal să porneşti de la o dobândă de 11% şi să ajungi la 27%" a spus Rădulescu.
Totodată, legat de plata subvenţiilor reprezentanţii firmelor
din agricultură au solicitat ministrului Ilie Sârbu un grafic cu plata subvenţiilor. Preşedintele Cristim, Radu Timiş, a subliniat că pe lângă problema subvenţiilor ministerul trebuie să o rezolve şi pe cea a accesării fondurilor structurale.
" Vă sugerez să uşuraţi modalităţile de accesare a fondurilor structurale. Noi am depus două proeicte pentru două ferme de scroafe şi au apărut tot felul de probleme legate de punctajul pe care trebuie să îl obţii ca să accesezi fondurile, deşi ne-am dovedit o firmă
extrem de puternică. Printre cerinţele pe care trebuie să le îndeplineşti se regăseşte şi accea că unul dintre acţionari trebuie să aibă sub 40 de ani" a spus preşedintele Cristim.
Acesta a subliniat că uşurarea accesării fondurilor structurale va impulsiona zootehnia din România. Radu Timiş a mai spus că România importă 70% din carnea de porc.
Grecia, prima în topul investitorilor în băncile din România
Raportul asupra stabilităţii financiare, publicat astăzi de Banca
Naţională a României (BNR), arată că Grecia a investit cel mai mult în instituţiile de credit din România, cu 30,7% din capitalul străin agregat la finalul lunii martie 2009, iar Austria a coborât pe poziţia secundă cu 23,5%.
"Sub aspectul ţării de origine a capitalului investit în instituţiile de credit
ce funcţionau pe piaţa bancară românească la finele lunii martie 2009, noutatea a constat în rocada ocupantelor primelor două poziţii. Astfel, în funcţie de aportul de capital, Grecia a trecut pe primul
loc, cu o pondere de 30,7% din capitalul străin agregat înregistrat la finele lunii martie 2009 de sectorul bancar autohton, Austria a ocupat poziţia secundă cu 23,5%", arată raportul asupra stabilităţii financiare
, publicat luni de BNR.
Naţională a României (BNR), arată că Grecia a investit cel mai mult în instituţiile de credit din România, cu 30,7% din capitalul străin agregat la finalul lunii martie 2009, iar Austria a coborât pe poziţia secundă cu 23,5%.
"Sub aspectul ţării de origine a capitalului investit în instituţiile de credit
ce funcţionau pe piaţa bancară românească la finele lunii martie 2009, noutatea a constat în rocada ocupantelor primelor două poziţii. Astfel, în funcţie de aportul de capital, Grecia a trecut pe primul
loc, cu o pondere de 30,7% din capitalul străin agregat înregistrat la finele lunii martie 2009 de sectorul bancar autohton, Austria a ocupat poziţia secundă cu 23,5%", arată raportul asupra stabilităţii financiare
, publicat luni de BNR.
Rothschild: beneficii în urma sclaviei
Două dintre cele mai cunoscute companii britanice, banca Rothschild şi firma de avocatură Freshfields, au obţinut beneficii financiare, în trecut, din afacerile
cu sclavi, potrivit Financial Times.
Ambele companii au fost adesea caracterizate ca oponenţi ai sclaviei. În cazul Rothschild, documente din arhiva
naţională a Marii Britanii arată că întemeietorul instituţiei de credit, Nathan Mayer Rothschild, a obţinut venituri folosind sclavi drept garanţii pentru împrumuturile acordate proprietarilor de sclavi.
Informaţiile îi vor surprinde pe cei familiari cu rolul lui Rothschild în organizarea împrumutului prin care guvernul britanic a ajutat proprietarii de sclavi când sclavia a fost abolită, în anii 1830, notează Financial Times. Creditul a reprezentat cea mai costisitoare acţiune de salvare a unei ramuri industriale, ca procent din cheltuielile guvernamentale anuale. Echivalentul de azi al sumei este mai mare, chiar, decât programul de salvare a sistemului bancar
implementat anul trecut de guvern.
Sclavia, generalizată în economia britanică
În privinţa fondatorului firmei de avocatură Freshfields, documentele arată că el şi fiul său aveau mai mulţi clienţi proprietari de sclavi, în marea lor majoritate din Caraibe. Avocaţii administrau proprietăţile deţinătorilor de sclavi şi, într-un caz, au încercat să pretindă onorarii prin intermediul programului prin care guvernul a compensat proprietarii după abolirea sclaviei.
Informaţiile subliniză "cât de generalizată era sclavia în structura economei britanice în anii 1830", a afirmat Niall Ferguson, profesor de istorie la Universitatea Harvard.
Nathan Mayer Rothschild, un promotor al libertăţilor civile
Potrivit băncii Rothschild, Nathan Mayer Rothschild a fost un promotor al libertăţilor civile. Totodată, Freshfields susţine că James William Freshfield a fost un membru activ al unei societăţi religioase consacrată abolirii comerţului cu sclavi.
Companiile
pentru care au fost dovedite legături cu sclavia au fost presate să facă restituiri. Astfel, banca americană de investiţii, JPMorgan, a înfiinţat un fond de şcolarizare de cinci milioane de dolari pentru studenţii negri, după ce în 2005 şi-a cerut scuze pentru legăturile instituţiei de credit cu sclavia.
cu sclavi, potrivit Financial Times.
Ambele companii au fost adesea caracterizate ca oponenţi ai sclaviei. În cazul Rothschild, documente din arhiva
naţională a Marii Britanii arată că întemeietorul instituţiei de credit, Nathan Mayer Rothschild, a obţinut venituri folosind sclavi drept garanţii pentru împrumuturile acordate proprietarilor de sclavi.
Informaţiile îi vor surprinde pe cei familiari cu rolul lui Rothschild în organizarea împrumutului prin care guvernul britanic a ajutat proprietarii de sclavi când sclavia a fost abolită, în anii 1830, notează Financial Times. Creditul a reprezentat cea mai costisitoare acţiune de salvare a unei ramuri industriale, ca procent din cheltuielile guvernamentale anuale. Echivalentul de azi al sumei este mai mare, chiar, decât programul de salvare a sistemului bancar
implementat anul trecut de guvern.
Sclavia, generalizată în economia britanică
În privinţa fondatorului firmei de avocatură Freshfields, documentele arată că el şi fiul său aveau mai mulţi clienţi proprietari de sclavi, în marea lor majoritate din Caraibe. Avocaţii administrau proprietăţile deţinătorilor de sclavi şi, într-un caz, au încercat să pretindă onorarii prin intermediul programului prin care guvernul a compensat proprietarii după abolirea sclaviei.
Informaţiile subliniză "cât de generalizată era sclavia în structura economei britanice în anii 1830", a afirmat Niall Ferguson, profesor de istorie la Universitatea Harvard.
Nathan Mayer Rothschild, un promotor al libertăţilor civile
Potrivit băncii Rothschild, Nathan Mayer Rothschild a fost un promotor al libertăţilor civile. Totodată, Freshfields susţine că James William Freshfield a fost un membru activ al unei societăţi religioase consacrată abolirii comerţului cu sclavi.
Companiile
pentru care au fost dovedite legături cu sclavia au fost presate să facă restituiri. Astfel, banca americană de investiţii, JPMorgan, a înfiinţat un fond de şcolarizare de cinci milioane de dolari pentru studenţii negri, după ce în 2005 şi-a cerut scuze pentru legăturile instituţiei de credit cu sclavia.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
