Sa fi fost acolo si Banca Angliei, si tot nu ar fi putut preveni o asemenea frauda"

La Banca Romana de Scont nu a fost o problema de supraveghere, ci de fraude in gestiune. Declaratia apartine lui John F. Edward, membru al grupului de consultanta Barents, care colaboreaza cu Banca Nationala in domeniul reglementarii si supravegherii, si ne-a fost pusa la dispozitie de Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR. Vasilescu ne-a declarat ieri: "Sa fi fost acolo si Banca Angliei, si tot nu ar fi putut preveni o asemenea frauda, de genul celei petrecute la BRS". El a explicat ca fraudele de la BRS au fost posibile deoarece clientii bancii nu au facut public faptul ca li s-a umblat in conturi. "Cine s-a gandit ca se umbla in conturi fara ca cei afectati sa tipe", a spus Vasilescu. In declaratia sa data agentiei Mediafax, oficialul Barents explica diferentele intre supraveghere si gestiune financiara, aratand ca, in timp ce prima activitate este "specifica sectorului bancar, scopul sau fiind protejarea sistemului bancar si financiar impotriva riscurilor si imprudentelor", "controlul de gestiune este o activitate distincta", in lumea moderna gestiunile fiind controlate in primul rand de managementul bancii, apoi de actionari si in al treilea rand de clienti. "Cand apar falsificari, raspunderea este a managementului. Descoperirea eventualelor falsuri cade in raspunderea consiliului de administratie din banca, a controlului intern, a cenzorilor", mai spune oficialul american. "Daca se incalca legea prin fraude, trebuie sa intre in joc Codul Penal. Sa fie limpede: Codul Penal nu face nici o diferenta, cine a luat cunostinta de o frauda trebuie sa o raporteze, in caz contrar fiind pasibil de inchisoare", a punctat reprezentantul grupului Barents.