Agentia “Moldova-Vin” va identifica solutii pentru revigorarea ramurii viti-vinicole

Prim-ministrul Vasile Tarlev a participat la sedinta largita al Colegiului Agentiei Agroindustriale „Moldova-Vin”, in cadrul careia a trasat unele sarcini de perspectiva intru eficientizarea activitatii acestei institutii, precum si in dezvoltarea ramurii viti-vinicole.

Audiind rapoartele prezentate, Prim-ministrul a evidentiat ca ramura viti-vinicola este una prioritara pentru economia nationala, iar Guvernul acorda o atentie deosebita actiunilor de dezvoltare al acesteia.

Prim-ministrul a subliniat
ca intregul spectru de probleme, create pe parcursul anului 2006 in ramura viti-vinicola, ca urmare a restrictiilor impuse pe piata de desfacere traditionala a vinurilor moldovenesti, necesita o abordare temeinica din partea tuturor autoritatilor administrative centrale, evidentiind rolul nemijlocit si direct al Agentiei „Moldova-Vin” in acest proces.

Intru realizarea obiectivelor propuse, potrivit premierului, se impun nu doar solutii imediate si sporadice, pe o perioada scurta, dar masuri de natura sa asigure o dezvoltare durabila a ramurii, in baza unor prioritati bine definite.

Vectorul principal in activitatea Agentiei si a institutiilor subordonate trebuie sa se axeze pe asigurarea calitatii sporite a productiei vinicole, a evidentiat Prim-ministrul. Acest obiectiv, in opinia sa, poate fi asigurat prin utilizarea materiei prime de inalta calitate, aplicarea noilor tehnologii in producere, modernizarea utilajului etc.

In acest scop, o prioritate absoluta este dezvoltarea mai accelerata a plantatiilor viticole cu soiuri europene. Intru realizarea acestui obiectiv, ritmul infiintarii plantatiilor de vita-de-vie trebuie accelerat, in anul 2007 urmind a fi plantate minim 10 mii de hectare, a subliniat Vasile Tarlev.

Seful Executivului a afirmat ca statul va sustine si in continuare, financiar si logistic, procesul de infiintare a plantatiilor viticole. Astfel, pina la moment, au fost achitate integral subventiile pentru viile plantate in anul 2006. Pe viitor, subventiile pentru sadirea vitei-de-vie vor fi achitate pe parcursul primului trimestru al anului urmator celui de plantare.

Agentia urmeaza sa monitorizeze strict calitatea materialului saditor utilizat, precum si respectarea normelor si metodologiei de plantare. O atentie sporita este necesar de acordat dezvoltarii ramurii pepinieritului viticol, gestionarii mai eficiente a patrimoniului statului, stabilirii unei conlucrari mai productive cu oamenii de afaceri, a specificat Vasile Tarlev.

Premierul a subliniat ca inasprirea conditiilor stabilite la exportul productiei vinicole moldovenesti se impune in conditiile unei concurente dure de pe pietele externe. Sporirea competitivitatii vinurilor moldovenesti exportate, in opinia lui Vasile Tarlev, va permite promovarea mai intensa a productiei moldovenesti peste hotare.

Seful Executivului a evidentiat necesitatea intreprinderii unor actiuni mai energice in diversificarea pietelor de export, precum si majorarea volumului de productie vinicola exportata. In acest scop, potrivit Premierului, se impun actiuni chibzuite si conjugate ale tuturor participantilor de pe piata.

Vasile Tarlev a anuntat ca, in scopul sustinerii producatorilor din ramura viti-vinicola, Guvernul a apelat catre institutiile financiare internationale in obtinerea unor linii creditare avantajoase, de lunga durata, pentru recreditarea ulterioara a intreprinderilor din domeniu.

Totodata, prim-ministrul a estimat ca Agentia „Moldova-Vin” are mari restante la capitolul protejarii consumatorului autohton, pe piata moldoveneasca fiind comercializate produse
alcoolice de import de o calitate dubioasa. In acest context, Vasile Tarlev a cerut elaborarea, in decurs de o luna, a unui Plan de masuri eficiente pentru stabilirea controlului riguros asupra calitatii produselor alcoolice importate in Moldova.

Unele neajunsuri au fost semnalate si la capitolul elaborarii reglementarilor tehnice ramurale, care in opinia sefului Executivului, necesita a fi ajustate la prevederile legii viei si vinurilor.

Alte obiective in activitatea Agentiei „Moldova-Vin”, nominalizate de premier, constau in promovarea si stimularea agentilor economici de a produce vinuri cu denumiri de origine, a vinurilor ecologice. De asemenea, Prim-ministrul a cerut elaborarea, in termene restrinse, a unei Conceptii unice de utilizare eficienta a strugurilor din soiuri hibrid de tip Isabela, facilitarea comercializarii vinului taranesc etc.

Statul trebuie sa ofere cetatenilor un mecanism durabil si sigur de protectie sociala

Presedintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, s-a intilnit cu Secretarul General al Asociatiei Internationale de Asigurari
Sociale, Hans-Horst Konkolewsky, aflat la Chisinau cu prilejul participarii la lucrarile intrunirii conducatorilor institutiilor de asigurari sociale din tarile CSI.

In cursul intrevederii au fost discutate aspecte vizind politicile sociale realizate in tara noastra, rezultatele obtinute in domeniul protectiei sociale a populatiei, inclusiv a sistemului de asigurari sociale, perspectiva dezvoltarii relatiilor de cooperare intre Republica Moldova si Asociatia Internationala de Asigurari Sociale.

Hans-Horst Konkolewsky si-a exprimat satisfactia in legatura cu actiunile intreprinse de autoritatile moldovenesti, in ultimii 6 ani, in domeniul protectiei sociale si evolutiile inregistrate in tara noastra in aceasta sfera. Secretarul General al Asociatiei Internationale de Asigurari Sociale a afirmat ca este demna de toata admiratia atentia sporita acordata de catre conducerea Republicii Moldova, si in special de catre seful statului, domeniului social.

Hans-Horst Konkolewsky a salutat instituirea in tara noastra a Casei Nationale de Asigurari Sociale, care, in opinia sa, este o institutie administrativa eficienta de gestionare a asistentei de asigurari sociale. Crearea unui mecanism durabil si sigur de protectie sociala este tocmai ceea ce poate si trebuie sa ofere cetatenilor tarii statul, a afirmat in context Hans-Horst Konkolewsky.

La rindul sau, Vladimir Voronin a mentionat orientarea sociala a politicilor promovate de conducerea tarii si interesul constant al autoritatilor statului in consolidarea securitatii sociale. Seful statului a precizat ca ponderea cheltuielilor pentru asigurarea si sustinerea sociala a cetatenilor in Produsul
Intern Brut a crescut de la 8,4% in anul 2001 pina la 11,5% in anul 2006.

Seful statului a mai estimat ca, in perioada ultimilor 6 ani, gratie imbunatatirii administrarii si a disciplinei fiscale
, dar si a cresterii salariului in toate sferele, Bugetul Asigurarilor Sociale de Stat, gestionat de catre Casa Nationala de Asigurari Sociale, a sporit de circa 3,5 ori.

Printre obiectivele si sarcinile in cadrul sistemului de asigurare sociala presedintele a numit cresterea continua a marimii reale a prestarilor sociale de asigurari sociale, consolidarea stabilitatii financiare a sistemului de asigurari sociale prin cresterea numarului de asigurati si a marimii contributiilor de asigurarea sociala. O sarcina importanta ramine a fi sporirea gradului de echitate a sistemului de asigurare precum si a nivelului de atractivitate a acestuia.

Presedintele a salutat initiativa Asociatiei Internationale de Asigurari Sociale de a organiza la Chisinau intrunirea conducatorilor institutiilor de asigurari sociale din tarile CSI, exprimindu-si convingerea ca acest forum va contribui la identificarea unor solutii pentru problemele comune cu care se confrunta aceste state in sfera asigurarilor sociale.

Vladimir Voronin a subliniat
interesul Republicii Moldova in extinderea si aprofundarea cooperarii cu Asociatia Internationala de Asigurari Sociale.

Moldovenii care muncesc peste hotare transferă în ţară tot mai mulţi bani

Cetăţenii Republicii Moldova, angajaţi la muncă peste hotare, au transferat în luna ianuarie 2007 în ţară pe canale oficiale 60,28 mln USD, cifră comparabilă cu cea atinsă în primul trimestru 2003.

"Transferurile cresc, astăzi lunar este transferată o sumă ce se apropie de valoarea remitenţelor trimestriale de acum trei ani", constată experţii bancari.

Potrivit statisticilor Băncii Naţionale a Moldovei 41,32 mln USD (peste 70,2 la sută) din volumul total de intrări de valută în prima lună a anului 2007 au fost efectuate prin intermediul sistemelor de transfer rapid. Cel mai mare volum de transferuri a fost efectuat din Federaţia Rusă şi Italia, în timp
ce cel mai important operator a fost Western Union, căruia îi revin aproximativ 50% din remitenţe.

În anul 2006, transferurile de valută pe canale oficiale s-a ridicat la 854,6 mln USD, cu 25 la sută peste volumul înregistrat în anul precedent. Cel mai mare volum de intrări a revenit trimestrului IV când în R. Moldova au fost transferată valută în valoare de peste 251 mln USD, inclusiv 189,47 mln USD prin sistemele de transfer rapid, iar cel mai mic rulaj a revenit primului trimestru (149,5 mln USD).

Băncile moldovene efectuează transferuri în numerar prin intermediul sistemelor rapide Western Union, Unistream, SWIFT, Strada Italia, Trabex (Spania), Turciye Express (Turcia), Lider (anterior Vip Money Transfer), Rus Express (Federaţia Rusă), Strada Italia, Bnco Espirito Santo (Portugalia).

Cu o pondere de aproape 20 la sută din PIB a fondurilor, trimise de migranţi în ţară, R.Moldova se plasa pe primul loc în clasamentul Băncii Mondiale, potrivit raportului "Migraţia şi remitenţele: Europa de Est şi fosta Uniune Sovietică". Ca parte a populaţiei, Moldova este una din cele mai mari ţări sub aspect de emigrare din lume, estimau experţii Băncii Mondiale. Remitenţele considerabile către Moldova au facilitat reducerea sărăciei gospodăriilor casnice şi au oferit un schimb valutar esenţial.

Volumul transferurilor s-au dublat în ultimii trei ani, iar faţă de anul 1999, când a început să se facă statistica acestor fluxuri au crescut de nouă ori. Remitenţele cresc constant: 1999 - 89,62 mln USD, 2000 - 152,94 mln USD, 2001 - 211,99 mln USD, 2002 - 254,12 mln USD, 2003 - 317,29 mln USD, 2004 - 422,41 mln USD, 2005 - 683,14 mln USD, 2006 - 854,57 mln USD.

Intrările de valută de la cetăţenii R.Moldova ce muncesc peste hotare (la negru sau legal) sunt estimate de experţi locali şi străini la peste 1 miliarde de dolari SUA. Pentru anul 2007 FMI prognozează o majorare a intrărilor de valută până la 1,283 miliarde USD, iar pentru 2008 - 1,411 miliarde USD.

Circa 334 mii persoane din Republica Moldova erau declarate plecate peste hotare la finele anului 2006, ceea ce constituie 21,1 % în totalul populaţiei inactive de 15 ani şi peste, potrivit datelor Biroului
Naţional de Statistică. La sfârşitul trimestrului II al anului 2006 erau declarate plecate în alte ţări la lucru sau în căutare de lucru circa 309 mii de persoane. Unii dintre migranţi s-au stabilit sau se vor stabili cu traiul peste hotare.

Ministerul Economiei şi Comerţului afirmă însă că numărul cetăţenilor plecaţi la muncă peste hotarele ţării înregistrează tendinţe lente, dar stabile de reducere.

Avand acces la doua mari rauri, R. Moldova se confrunta cu un deficit al resurselor de apa potabila

Mai mult de jumatate din localitatile Republicii Moldova duc lipsa de apa potabila, iar indicii de calitate a apei sunt in continua scadere, informeaza Agentia DECA-press.
Din cele 300 de mii de fantani si izvoare din Republica Moldova, numai 10 la suta sunt relativ nepoluate, restul fiind contaminate cu nitrati si alte substante chimice, arata ultimele date statistice.
Poluarea a atins nu numai apele de suprafata, dar si cele freatice. Sursele principale de poluare sunt scurgerile din sistemele de canalizare de la intreprinderi si numarul mare de gunoisti neautorizate.
Guvernul elaboreaza in prezent o strategie care prevede aprovizionarea cu apa potabila si sisteme de canalizare a jumatate din localitatile republicii in urmatorii opt ani.

Exodul moldovenilor

Aproape zilnic, autocare încărcate cu moldoveni pleacă spre Italia, Franţa, Germania, Olanda, Belgia, Portugalia, Austria sau Suedia. Majoritatea îşi lasă „cuibul şi puii” pentru a ieşi din impas financiar sau pentru a le oferi copiilor un trai decent şi un viitor asigurat. Atmosfera despărţirilor este apăsătoare. Ajunşi în faţa Academiei de Ştiinţe, de unde, tradiţional, lumea îşi ia „zborul”, auzi doar grai moldovenesc. Cu greu reuşeşti să intri în discuţii cu oamenii cărora cuţitul sărăciei le-a ajuns la os şi au decis să plece într-o ţară „salvatoare”. De obicei, ei sunt înconjuraţi lângă autocar de rude şi prieteni, care le asistă tăcut plecarea.

M-am apropiat de un grup de persoane care-şi conduceau fiul şi prietenul. Igor, de 28 de ani, din satul Chirca, r-l Anenii-Noi, pleca în Cehia, unde munceşte de opt ani. Nu şi-a vizitat părinţii de trei ani de zile. Este optimist în ceea ce priveşte viitorul său şi al copiilor săi. Cunoaşte limba cehă la perfecţie şi are mulţi prieteni cehi. S-a căsătorit cu o localnică. Ea i-a născut recent un bebeluş. Este convins că nu se va mai întoarce niciodată în Moldova, deoarece nu mai are nicio speranţă că aici se va schimba situaţia. La început, i-a fost greu într-o ţară străină, unde lucra la negru. Pe parcurs, a reuşit să se angajeze cu contract de muncă, la un şantier de construcţie.

Mama lui Igor e tare supărată că moldovenii nu pot circula liber în ţările UE, motiv din care ea nu-şi poate vedea mai des fiul. Dacă ar fi tânără, ar pleca şi ea la muncă peste hotare. Părinţii suportă cu greu despărţirea de fiu, însă o acceptă, pentru că banii câştigaţi de el îi ajută să-şi întreţină gospodăria.

În Cehia, drepturile moldovenilor sunt mai respectate decât la baştină

Victor, de 30 de ani, pleca în Spania: „În satul de baştină am fost şofer şi tractorist. Am înţeles la timp
că nu mă aşteaptă nimic bun în ţară. Era imposibil să exist din banii câştigaţi. „La noi, chiar dacă se majorează salariile sau pensiile, statul cu o mână îţi dă şi cu două îţi ia, prin valurile de scumpiri. În ţara mea mă atrag doar părinţii, rudele şi prietenii. Cei de la conducere n-au grijă de oamenii de la ţară, care mor în sărăcie”.

Ion, de 33 de ani, din Dubăsari, munceşte de doi ani şi jumătate în Cehia. Are un contract de muncă. Deşi are posibilitatea să se stabilească acolo, vrea să revină la familia sa din Moldova. „Drepturile angajaţilor moldoveni în Cehia sunt cu mult mai respectate decât în R. Moldova. Beneficiez de servicii medicale gratuite, medicii cehi nu îndrăznesc să ceară mită. Doar medicamentele
prescrise în reţete se achită, parţial. Beneficiez de două concedii anual, timp în care pot să mă odihnesc şi să mă tratez în sanatoriile din Cehia sau din alte ţări ale UE”.

Dumitru, de 19 ani, studii medii incomplete, pleca în Spania. Este un tânăr inteligent şi a încercat să dea la facultate, însă n-a trecut… „la buget”. Nu are bani să investească în studii. Este optimist, speră să câştige mulţi bani şi să revină, peste vreo zece ani, în Moldova, unde va iniţia o afacere. Tatăl său munceşte de zece ani la Moscova, iar fratele mai mare i-a urmat exemplul. „Plecăm, să ne întoarcem pentru a alege la conducere oameni tineri, deştepţi şi apţi de muncă”, a mărturisit Dumitru.

„Europa râde

de secera şi ciocanul nostru”

Toţi vorbitorii şi-au declarat nemulţumirea faţă de guvernarea comunistă. Când ajung în ţările străine, sunt luaţi în râs de patroni că provin dintr-o ţară comunistă. „Europa râde de secera şi ciocanul nostru”, ne-a spus şoferul unui autocar.

Emigraţii noştri fac parte din categorii sociale diferite. Unii dintre aceştia sunt copiii celor care au cunoscut amarul străinătăţii în perioada deportărilor siberiene. Căliţi, ei înfruntă mai uşor realităţile de peste hotare. Alţii sunt încă foarte tineri, cu studii superioare, de care ţara noastră nu are nevoie. Mai sunt, desigur, şi persoane judecate aspru pentru activităţi neonorabile. O altă categorie de cetăţeni moldoveni sunt „copiii mai norocoşi”, luaţi de părinţii lor în ţările străine, care de mici îşi fac studiile acolo. Cu o altă mentalitate, aceştia se vor numi, probabil, „generaţiile din afară”. Ei, cu siguranţă, nu vor accepta niciodată mecanismul puterii „ca la moldoveni”, manevrat de incompetenţi şi corupţi.

De aceea, părinţii acestor copii
se adaptează altor sisteme sociale şi diferenţelor culturale uneori insurmontabile, tânjind după părinţii bătrâni şi iarba verde de acasă. Când îi întrebi dacă vor investi în eventuale afaceri din Moldova, migranţii noştri, de obicei, susţin că banii câştigaţi în afară nu le ajung nici pentru construcţia unei case. În cel mai bun caz, un moldovean câştigă 1000-1200 de euro pe lună. Puţinele persoane care mai speră în schimbări pozitive în ţara de baştină nu participă la scrutinele electorale.

Nu există un control real asupra emigrării masive

În ce măsură R. Moldova controlează fenomenul migraţiei forţei de muncă, am întrebat mai mulţi specialişti. Biroul
Naţional Migraţiune (BNM) a fost desfiinţat în vara lui 2006, în cadrul reformei Aparatului Public Central, aceasta fiind unica instituţie din ţară care reglementa fenomenul respectiv prin politici în domeniu şi prin legalizarea şi protecţia socială a migranţilor moldoveni. Reforma prevedea transmiterea funcţiilor BNM către diverse ministere, inclusiv către poliţie. Drept modele au servit sistemele instituţionale existente din Franţa, România, Lituania şi alte ţări ale UE.

„Preluarea mecanică a unor clişee instituţionale străine pentru Moldova nu este acceptabilă. Desfiinţarea BNM duce la pierderea unui control real asupra migraţiei. Ţările din UE, luate drept model, se confruntă cu invazia migranţilor şi nu cu emigrarea de proporţii, caracteristică R. Moldova. Mai mult, fenomenul nu se mai abordează sub toate aspectele: economice, sociale, culturale, religioase, de securitate etc.”, a menţionat Olga Poalelungi, ex-directorul BMN.

Continuitatea politicilor începute ar fi o soluţie pentru R. Moldova, consideră expertul. „Fenomenul emigrării nu poate fi stopat prin măsuri restrictive, dar pentru ţara noastră este inacceptabil exportul forţei de muncă, cum o fac ţările din Asia. Modelul optimal pentru Moldova a fost şi va rămâne, cred, asigurarea rotaţiei forţei de muncă, garantarea condiţiilor de protecţie socială pentru lucrătorii migranţi. Aceasta este posibil prin acordarea unui statut legal celor care deja se află peste hotare, de asemenea, prin reducerea migraţiei ilegale şi a traficului de fiinţe umane”, este de părere Olga Poalelungi.

La ce preţ cumpără Moscova puterea de la Chişinău?

Rusia are suficiente resurse financiare nu numai pentru a cumpăra elitele politice din fostele republici sovietice, ci şi pentru a spulbera stările lor de spirit antiruseşti.

Asta e dezvăluirea, mai curând spectaculoasă decât surprinzătoare, făcută marţi, în ziarul moscovit „Komsomolskaia pravda”, de politologul rus Serghei Markov, un foarte influent şi important consilier al preşedintelui Putin.

Strategul liderului de la Kremlin a spus, desigur, un secret al lui Polichinelle. Supărat că ţara sa cedează poziţiile în noile state independente, mai cu seamă, în cele din Caucaz şi Europa, el a mărturisit un lucru evident, dar pe care Moscova nu vrea să-l recunoască oficial. Nici nu-i de mirare. Coruperea, precum se ştie, e un act comercial clandestin care impune întotdeauna discreţie, pentru că în caz contrar îşi pierde rosturile.

Dar Serghei Markov nu-i un politician care tace şi face, ci un fel de artist în materie de imagine politică. Tocmai de aceea, şi-a dat drumul la gură. Ca orice artist, el nu suportă realitatea dacă aceasta vine în contradicţie cu propriile sale
vederi asupra lumii. Iar lui, fireşte, n-are cum să-i convină situaţia când Rusia pierde teren în spaţiul postsovietic. Iată de ce a îndemnat Kremlinul să fie mai generos. Să cheltuiască mai mulţi bani din Fondul de Stabilizare pentru a cumpăra angro guvernanţii din republicile ex-sovietice şi a-i converti cât mai curând posibil la ideea naţională rusească.

Astfel, mai de voie, mai de nevoie, Markov spune pe şleau un adevăr intuit de toată lumea. Ruşii nu au aliaţi. Cu bucata sau cu amănuntul, ei îi achiziţionează pe unde apucă. Şi nu numai în spaţiul postsovietic. Dacă a avut Moscova suficiente lichidităţi pentru a-l cumpăra pe fostul cancelar german Schroeder, nu se împiedică ea de nişte cioturi ale nomenclaturii sovietice. Coruperea pretinselor elite de prin Kiev, Minsk, Erevan sau Chişinău nu-i decât o plimbare triumfală prin târg. Comuniştii moldoveni, de exemplu, au constituit din capul locului nu un grup de nostalgici incurabili, după cum se iluzionează unii, ci o gaşcă de mercenari bine plătiţi care au fost paraşutaţi la Chişinău prin anii 1992-1993 pentru a restabili aici autoritatea de nestrămutat a Rusiei. Nu degeaba bazele logistice ale viitorului partid de guvernământ, unde Voronin şi ortacii săi se pregăteau de bătăliile pentru acapararea puterii de la Chişinău, se aflau la Tiraspol. Acolo îşi tipăreau ei gazetele, cărţile şi pliantele electorale. Acolo se retrăgeau ori de câte ori simţeau nevoia să-şi lingă rănile. Sau să-i netezească cineva pe cap pentru a-i încuraja s-o ia de la capăt.

Putin, de altfel, s-a supărat pe comunişti, deoarece aceştia la un moment dat nu şi-au onorat solda. Voronin s-a răzvrătit în 2003, pentru că avea iluzii. El credea că trebuie să slujească doar Moscova. I s-a explicat, însă, cu ocazia elaborării memorandumului Kozak, că pentru acelaşi ciolan trebuie să-şi încovoaie spatele şi în faţa Tiraspolului care, oricum ai da, pentru ruşi valorează mai mult decât Chişinăul.

Nesupunerea sa de moment, care n-a fost altceva decât o zvâcnire de orgoliu rănit, dar şi o tentativă nereuşită de a se vinde Occidentului, l-a costat scump pe Voronin. Putin l-a pedepsit pe liderul comunist cam tot aşa cum gangsterii ruşi se războiesc cu trădătorii lor. L-a hăituit până l-a îngenuncheat. Acum îl are la mână. Voronin n-a avut încotro şi a revenit la condiţia sa de până la 2003. Există, însă, şi o deosebire esenţială. El s-a întors la ruşi umilit, cu coada între picioare şi senzaţia că Putin, care anterior îl ţinea în braţe, acum îşi înăbuşă cu greu dorinţa de a-i da cu piciorul.

Unde mai pui că împotriva lui Voronin luptă, pentru a-l disloca din spaţiul său vital, destui vânzători de piei de cloşcă de la Chişinău. Aceştia se dau de ceasul
morţii pentru a intra în graţiile Kremlinului. De aceea, atenţie la opozanţi! Nu tot ce zboară, se mănâncă. Nu toţi adversarii actualei guvernări sunt luptători pentru cauza naţională. Unii dintre ei au fost deja cumpăraţi de acelaşi negustor pofticios de la Răsărit. Dacă nu-i identificăm la timp, riscăm să sărim din lac în puţ.

Autoritatile de la Chisinau au reconfirmat la Balti intentia de a continua apropierea R. Moldova de Uniunea Europeana

Ministrul de Externe, Andrei Stratan, a declarat, vineri, la Balti, ca Republica Moldova se va apropia de Uniunea Europeana, intrucat calea politicii externe a tarii in aceasta directie este ireversibila, iar UE si-a manifestat disponibilitatea si deschiderea vizavi de statul moldovenesc, comunica Agentia DECA-press.
In cadrul conferintei regionale prilejuita de deschiderea Centrului „Pro-Europa” din Balti, Stratan a mai declarat ca pentru dinamizarea procesului de integrare este nevoie ca Moldova sa efectueze reforme in domeniul economic si social, precum si sa preia experienta altor state care au parcurs deja aceasta cale. Aceste responsabilitati insa nu trebuie sa revina exclusiv Ministerului Afacerilor Externe si Integrarii Europene. Este important ca in aceste activitati sa fie antrenati cetatenii republicii pentru ca tara lor sa fie nu doar geografic in Europa, ci si din punct de vedere politic, a mai spus Stratan.
In cadrul aceluiasi eveniment, Ambasadorul Germaniei la Chisinau, Wolfgang Lerke, a mentionat ca Uniunea Europeana reprezinta doar o parte a Europei, iar cetatenii Republicii Moldova constituie o parte importanta a Europei la care UE nu va renunta.
In acelasi timp
, seful Delegatiei Comisiei Europene la Chisinau, Cesare de Montis, prezent la evenimentul de la Balti, a salutat faptul ca, in ultimii doi ani, implementarea Planului de Actiuni RM-UE si aspiratiile europene ale Chisinaului au constituit un factor important in politica statului. Acestea insa i-au preocupat doar pe reprezentantii unor institutii de stat, ignorandu-se implicarea populatiei in constientizarea importantei proceselor de integrare europeana a statului.

Rusia interzice străinilor comerţul cu amănuntul

Rusia a interzis comercianţilor cu amănuntul din alte ţări să lucreze în magazine şi pieţe pe teritoriul său, printr-o lege intrată în vigoare duminică.

Legea va avea un efect major şi va afecta zecile de mii de comercianţi imigranţi, al căror număr se ridică numai la Moscova la circa 20 de mii.

Preşedintele Vladimir Putin a afirmat în trecut că legea este menită să apere interesele cetăţenilor Federaţiei Ruse.

Grupurile civice care reprezintă interesele migranţilor au condamnat legea, adoptată în 2006 ca urmare a violenţelor împotriva străinilor.

Străinii nu vor putea vinde direct marfa în piaţă, dar vor putea lucra în calitate de hamali, oameni de curăţenie, angrosişti sau manageri.

Legea a fost adoptată în urma unor incidente, mai ales a aceluia din oraşul nordic Kondopoga, unde doi localnici au fost ucişi în ciocniri cu etnici ceceni.

Mulţi cetăţeni din ţări străine veneau să îşi desfacă mărfurile în Rusia, unde au fost create astfel numeroase locuri de muncă prost plătite.

Acum doar cetăţenii Federaţiei Ruse pot vind mărfuri la tarabele din pieţe. Autorităţile au declarat că nu vor declanşa operaţiuni masive de aplicare a legii, bizuindu-se în schimb pe administraţiile pieţelor.

Presa din Rusia a avertizat că preţurile ar putea înregistra majorări ca urmare a intrării în vigoare a legii, dar autorităţile susţin că orice creştere este cauzată de inflaţie.
Rusia a interzis comercianţilor cu amănuntul din alte ţări să lucreze în magazine şi pieţe pe teritoriul său, printr-o lege intrată în vigoare duminică.

Legea va avea un efect major şi va afecta zecile de mii de comercianţi imigranţi, al căror număr se ridică numai la Moscova la circa 20 de mii.

Preşedintele Vladimir Putin a afirmat în trecut că legea este menită să apere interesele cetăţenilor Federaţiei Ruse.

Grupurile civice care reprezintă interesele migranţilor au condamnat legea, adoptată în 2006 ca urmare a violenţelor împotriva străinilor.

Străinii nu vor putea vinde direct marfa în piaţă, dar vor putea lucra în calitate de hamali, oameni de curăţenie, angrosişti sau manageri.

Legea a fost adoptată în urma unor incidente, mai ales a aceluia din oraşul nordic Kondopoga, unde doi localnici au fost ucişi în ciocniri cu etnici ceceni.

Mulţi cetăţeni din ţări străine veneau să îşi desfacă mărfurile în Rusia, unde au fost create astfel numeroase locuri de muncă prost plătite.

Acum doar cetăţenii Federaţiei Ruse pot vind mărfuri la tarabele din pieţe. Autorităţile au declarat că nu vor declanşa operaţiuni masive de aplicare a legii, bizuindu-se în schimb pe administraţiile pieţelor.

Presa din Rusia a avertizat că preţurile ar putea înregistra majorări ca urmare a intrării în vigoare a legii, dar autorităţile susţin că orice creştere este cauzată de inflaţie.

Rusii prevad in aceste zile un razboi in Iran

Incidentele provocate de cei aproximativ 200 de studenti islamisti iranieni, reuniti, ieri, in fata Ambasadei Marii Britanii la Teheran, pentru a protesta fata de presupusa incalcare a teritoriului iranian de catre cei 15 militari britanici capturati la 23 martie, nu s-au soldat cu victime si nici nu au provocat pagube materiale, a declarat, la Londra, un oficial al diplomatiei britanice.

Studentii iranieni, flancati de fortele de ordine, au aruncat pietre si petarde in directia cladirii Ambasadei Marii Britanii, clamand judecarea si condamnarea celor 15 prizonieri britanici. Protestatarii au strigat lozinci de genul "Moarte Marii Britanii, moarte Americii, moarte Israelului!". In urma ultimelor evenimente, Iranul, Siria si gherilele libaneze Hezbollah fac pregatiri de aparare "pentru ceea ce se tem a fi un iminent atac american, in vara acestui an", a declarat, ieri seful serviciilor militare de informatii israeliene, general-maiorul Amos Yadlin, citat de Reuters. Potrivit lui Yadlin, gherilele libaneze Hezbollah si Siria se considera, la randul lor, vizate de orice eventual razboi declansat de SUA impotriva Iranului. Oficialul nu a furnizat detalii despre natura pregatirilor militare pe care le-ar face Teheranul, pentru a contracara atacul SUA. Conform serviciilor secrete rusesti, citate de Rio Novostia, preluata de Mediafax, SUA ar fi pregatite sa lanseze un atac cu rachete asupra instalatiilor nucleare iraniene chiar luna aceasta, probabil "in dimineata zilei de 6 aprilie, intre orele 4.00 si 16.00". Presedintele iranian, Mahmud Ahmadinejad, considera ca Marea Britanie nu urmeaza "calea legala si logica" in incercarile sale
de a solutiona criza celor 15 militari britanici, relateaza postul Sky News. Londra in schimb, si-a reiterat de numeroase ori afirmatia ca personalul capturat se afla, in momentul arestarii, in apele teritoriale irakiene, unde executa o misiune de rutina.

Olimpiada de la Beijing e pusă sub semnul genocidului de la Darfur

inisterul chinez de Externe respinge vehement cererile politicianului francez François Bayrou şi ale actriţei americane Mia Farrow de a se utiliza de JO de la Beijing pentru forţarea implicării Chinei în stoparea crizei umanitare din Sudan, cu care are relaţii politice şi economice privilegiate.

Presiunile politice se pot exercita şi aşa. Mia Farrow este nu doar actriţă, ci, mai nou, şi ambasadoare a bunăvoinţei pentru UNICEF. Calitate în care "Financial Times" i-a acceptat un editorial în care ea acuză China că "profită de pe urma genocidului din Darfur" şi cere corporaţiilor care sponsorizează JO de la Beijing "să-şi adauge vocea celor care cer chinezilor să acţioneze pentru oprirea măcelului". Separat, candidatul de centru-dreapta François Bayrou a propus ca atleţii francezi să boicoteze Olimpiada din 2008 din aceleaşi raţiuni.

Diplomaţia chineză a transmis că "este nepotrivit ca Olimpiada din China să fie legată de subiectul Darfur" şi a subliniat
că aceia care o fac nu au clară politica Beijingului faţă de Khartum.

Profituri la limită

Afacerile cu petrol se fac şi aşa. Consiliul ONU pentru drepturile omului a adoptat, pe 30 martie, o rezoluţie bazată pe concluziile unei misiuni speciale ONU pe teren, care acuză guvernul sudanez că "a orchestrat crimele de război şi împotriva umanităţii din provincia Darfur". Conflictul a izbucnit aici în 2003, când localnicii de origine africană s-au revoltat împotriva guvernului central, controlat de sudanezii de origine arabă, acuzându-l că nu le oferă niciun sprijin.

De atunci, miliţiile arabe Janjaweed atacă satele din Darfur, conflict soldat cu 200.000 de morţi şi 2,5 milioane de refugiaţi. Între timp
, în volatila regiune se deschid noi exploatări petrolifere. Sudanul este unul dintre marii producători de petrol din Africa, dar cea mai mare parte a producţiei actuale - de şase miliarde de dolari pe an - vine din sud, care, potrivit unui acord din 2005 cu rebelii locului, se va separa de restul ţării în 2011. Cu atât mai preţioase sunt pentru Khartum zăcămintele mai nordice, precum cele din Darfur. Sancţiunile pe care SUA le-au impus asupra investiţiilor în Sudan din 1990 au lăsat tot mai mult loc investiţiilor Beijingului - 350 milioane de dolari, în 2005, pentru rafinării sau drumuri. Preşedintele Hu Jintao a oferit, în plus
, preşedintelui Omar al-Bashir creditul necesar pentru un nou palat prezidenţial. Una dintre concesiunile companiei de petrol de stat chineze se află la limita cu Darfur, unde este căutat următorul petrol.

E drept, China, care cumpără două treimi din petrolul sudanez şi vinde arme ţării aflate în plin război civil, a cerut Sudanului să accepte suplimentarea cu efective ONU a contingentului de 7.000 de militari ai Uniunii Africane, care încearcă de patru ani să calmeze violenţele din regiunea Darfur. Dar, alături de Rusia, s-a opus altor sancţiuni internaţion

In schimbul eliberarii celor 15 soldati, Londra va promite "sa nu mai intre" in apele iraniene

Guvernul Marii Britanii pare sa fi cedat intr-un final presiunilor facute de Iran sau macar sa fi stabilit o cale de mijloc pentru a-si recupera cetatenii. Pentru a negocia eliberarea celor 15 marinari britanici capturati de iranieni, Londra va trimite la Teheran un inalt responsabil al Marinei militare, scrie "Sunday Telegraph". Planul elaborat de autoritatile britanice ar prevedea si un "angajament" fata de Iran ca Marina regala sa nu mai intre niciodata in apele iraniene fara autorizatie.

Britanicii "au patruns oficial in apele teritoriale iraniene, iar curajoasele noastre garzi de frontiera care au urmat calea martirilor i-au arestat", declarase presedintele iranian, in cursul weekendului.
Presedintele Mahmud Ahmadinejad reprosase Marii Britanii ca nu urmeaza "calea legala si logica" in criza militarilor capturati. Dupa arestarea acestor persoane, guvernul britanic, in loc sa-si ceara scuze si sa-si exprime regretul pentru faptele comise, a inceput sa pretinda ca noi le suntem datori lor si sa faca zarva in diferite consilii internationale", a afirmat Ahmadinejad.

Londra sustine insa ca militarii sai se aflau in apele irakiene cand au fost arestati de "gardienii Revolutiei" iranieni, pe 23 martie. Teheranul isi mentine punctul de vedere ca ei se aflau in ape iraniene si pretinde scuze publice.Mai mult, spune Teheranul, britanicii au recurs si la alte gesturi sfidatoare: este vorba despre un presupus incident din Irak, in care trupele britanice ar fi incercuit un consulat iranian de la Basra si ar fi tras focuri de arma in aer. Marea Britanie a negat insa orice act agresiv, declarand ca tirurile de arma au fost trase in cadrul unui schimb de focuri survenit in momentul in care trupele britanice care patrulau pe jos, in apropierea consulatului iranian, au fost surprinse intr-o ambuscada. Un alt cotidian britanic vine insa cu o alta ipoteza: "Sunday Times" are informatii ca soarta celor 15 militari britanici ar depinde de rezultatul luptei pentru putere care se da intre doi importanti generali iranieni. General-maiorul Yahya Rahim Safavi, comandantul Garzilor Revolutionare, ar fi declarat vineri, in fata Consiliului Suprem de Securitate Nationala, ca situatia "scapa de sub control" si a cerut eliberarea imediata a detinutilor, in vederea detensionarii relatiilor cu Marea Britanie. In schimb, Yadollah Javani, directorul biroului politic al Garzilor Revolutionare, l-ar fi acuzat pe Safavi de slabiciune si "tendinte liberale" si ar fi cerut demararea procedurilor judiciare impotriva celor 15 militari britanici, relateaza cotidianul britanic.

Intr-o evolutie paralela, mitingul de duminica al studentilor iranieni de la Teheran, care manifestau in fata Ambasadei Marii Britanii in legatura cu criza militarilor britanici, a luat o turnura violenta, protestatarii incepand sa lanseze pietre si petarde, potrivit AFP. Aproape 200 de studenti islamisti au cerut judecarea si condamnarea celor 15 militari britanici capturati in Golful Persic. Mai multe petarde au explodat in interiorul curtii ambasadei, vizata de masuri stricte de securitate si protejata de zeci de politisti si baricade.

Intre timp
, Londra beneficiaza de sprijinul explicit al ONU, UE - presedintele Comisiei Europene spunea ca Europa este solidara cu Londra - si, evident, al SUA.

Siitii vor schimba Orientul Mijlociu

Lumea analistilor de relatii internationale a fost bulversata de cartea profesorului Vali Nasr, „Renasterea siita: cum vor redefini lumea conflictele din interiorul Islamului”.

Profesorul de origine iraniana, Vali Nasr, sustine ca Orientul Mijlociu va fi redefinit de conflictul dintre siiti si sunniti, ca urmare a cresterii rolului siitilor in conducerea tarilor din regiune. Razboiul din Irak a adus pentru prima data la putere, intr-o tara araba, siitii. Intre 10 si 15% dintre musulmani sint siiti, iar majoritatea sint concentrati in regiunea dintre Liban si Pakistan, unde sint in numar egal cu sunnitii. In jurul Golfului Persic, majoritatea locuitorilor sint siiti, iar acestora le place sa sublinieze faptul ca, oriunde este petrol, ei sint majoritari. Cu toate acestea, in afara Iranului, siitii au fost tratati intotdeauna drept o minoritate.

Un siit, un vot

Interventia americana in Irak a adus insa siitilor posibilitatea de a se exprima prin vot, ayatolahul Ali al-Sistani lansind sloganul „un om, un vot“, in urma caruia siitii au ajuns la putere. Aceasta victorie a trezit ambitiile electorale ale siitilor si in tarile vecine: in Arabia Saudita, Bahrein sau Liban. Reactia sunnita a fost imediata: atunci cind a inceput razboiul din Liban, in vara anului trecut, Liga Araba si in special Arabia Saudita nu s-au raliat Hezbollahului. Clericii sunniti au lansat decrete religioase, „fatwa“, prin care proclamau: „Nu ascultati Hezbollahul. Ei sint siiti. Sint eretici.“ Cel mai bun exemplu este insa reactia violenta a sunnitilor irakieni, care lanseaza zilnic atacuri singeroase in cartierele siitilor.

Disparitia zidului sunnit

Cresterea rolului siit in zona este exploatata de Iran, in drumul sau spre obtinerea hegemoniei regionale. Daca pina in 2001 Iranul era blocat de un zid sunnit, cu Saddam Hussein in Irak si talibani in Afganistan, interventia americana a darimat acest zid, deschizind calea ambitiilor iraniene. Liderii sunniti din regiune s-au simtit amenintati: regele Abdullah al II-lea al Iordaniei a avertizat asupra pericolului crearii unei „semiluni siite in regiune“, iar presedintele egiptean, Hosni Mubarak, a atras atentia ca loialitatea siitilor va fi intotdeauna catre Iran, nu catre statul arab ai carui cetateni sint. Iranul, inclusiv prin vocea presedintelui Mahmud Ahmadinejad, a incercat sa isi atraga insa si sprijinul sunnit, abordind problema palestiniana. Cu toate acestea, extremistii sunniti wahabiti din al-Qaeda s-au intors impotriva siitilor din Irak. (Laura Cernahoschi)
Schisma Islamica

Musulmanii sint divizati intre siiti si sunniti, prin singe
si pentru motive teologice si politice.

Cind Profetul Mohamed a murit la sfirsitul secolului al VII-lea si a lasat in urma nu doar o religie, ci si un stat islamic in Peninsula Araba, succesiunea a devenit rapid o problema, atit teologica cit si politica. Taberele s-au format rapid iar asta a dus la schisma in interiorul Islamului. Cei mai multi musulmani sustineau ca Profetul ar trebui succedat ca lider religios si politic - calif - de Abu Bakr, unul dintre camarazii cei mai apropiati ai lui Mohamed. Dar un grup mai putin numeros considera ca adevaratul urmas al Profetului trebuia sa fie cineva din familia acestuia si l-au sustinut pe Ali, ginerele lui Mohamed. Musulmanii care cred in succesiunea lui Abu Bakr sint suniti, iar cei care cred in succesiunea lui Ali sunt siiti.

Dupa ce Abu Bakr a fost numit calif, Ali i-a jurat supunere. Au urmat alti 2 califi apoi Ali a primit puterea dar s-a lovit de opozitia sotiei lui Mohamed, Aisha. A urmat o confruntare armata din care Ali a iesit victorios. Dupa o noua confruntare pentru putere cu califul Bagdadului, Ali a fost asasinat. Deja devenise evidenta prapastia intre suniti – cei care fac asa cum prevede suna, adica ce a spus Profetul, si siiti – adica „partizanii lui Ali“. Singura tara majoritara siita este Iranul. Numeric, in lume sunitii au o majoritate coplesitoare. (Carmen Gavrila)
Al-Qaeda, contra siitilor din Irak

Dupa razboiul din Irak, din 2003, conducerea „centrala“ a al-Qaeda se declarase impotriva violentelor sectare din aceasta tara si promova concentrarea impotriva fortei de ocupatie occidentale. Liderul local al al-Qaeda din Irak, de la acea vreme, Abu Musab al-Zarqawi, fusese chiar admonestat, intr-o scrisoare din 2005, de catre numarul doi al organizatiei, Ayman al-Zawahiri, pentru pozitia sa sectara si incurajarea retalierii impotriva siitilor. Cu toate acestea, dupa uciderea lui al-Zarqawi, in iunie 2006, insusi Osama bin Laden (foto) a revenit, intr-un mesaj audio, asupra politicii al-Qaeda din Irak. El cerea mujahedinilor sa se ridice impotriva siitilor, deoarece „sunnitii din Irak sint supusi anihilarii“. Bin Laden le cerea sustinatorilor sa nu participe la viata
politica din Irak si sa nu ia in seama proiectul de reconciliere al premierului siit Nuri al-Maliki. (Laura Cernahoschi)
In cautarea unui lider siit

Iran 1979. Cu tot sprijinul american, cade sahul Iranului. A fost inceputul a ceea ce multi istorici califica drept „renasterea siita“. Si iranienii majoritar siiti au facut asta cu ochii spre un singur om: ayatolahul Khomeini. Fara mijloacele mediatice de azi, doar cu manifeste si predici inregistrate pe casete, Khomeini a reusit sa inspire peste 60 de milioane de oameni. Nu a fost o simpla revolutie, ci una islamica. Motivatia? Un melanj de refuz al colonialismului si revenire la ceea ce Khomeini numea „puritate islamica“. A fost nevoie de un om cu charisma lui Khomeini pentru a porni un fenomen care a fost imediat perceput ca o amenintare de catre monarhiile sunnite ale Orientului Mijlociu, sustinute de SUA si Europa.

Lider suprem al Iranului, ayatolahul Khomeini a fost primul si singurul lider siit, pina acum, care a reusit o vreme sa coaguleze in spirit
siitii din Orientul Mijlociu, sa dea impresia ca ar fi vorba de un pansiism, similar curentului panarabic. Khomeini a reusit chiar sa-i faca pe siitii din afara Iranului sa uite ca ei sint arabi, iar iranienii - indo-europeni. De la Khomeini incoace nu a mai existat nici o personalitate care sa-i poata mobiliza la unison pe siiti.

Ahmadinejad

Actualul presedinte al Iranului, Mahmud Ahmadinejad, a dat o vreme impresia ca ar putea fi urmasul lui Khomeini. Dar Ahmadinejad nu reuseste sa ii faca pe siitii arabi sa uite ca el este iranian. Titlul de „campion al Islamului“ a fost unul autoales. Desi de la venirea sa la putere sprijinul financiar si ideologic al Iranului pentru miscarile siite din Orient a crescut, este mai degraba vorba de o strategie de aparare, de fixare de puncte usor de activat ca retaliere la amenintari din exterior la adresa Iranului, aflat sub foc incrucisat din cauza programului nuclear.

Nasrallah

Liderul Hezbollah a pierdut un fiu in timpul luptelor impotriva ocupatiei israeliene in sudul Libanului. Are o reputatie de nepatat, intr-o tara ca Libanul unde coruptia atinge toti politicienii. Pentru ca asta a devenit in timp Nasrallah - de la luptator de gherila a ajuns politician. Discursul sau s-a schimbat simtitor, a capatat nuante si aluzii si a pierdut din tonul militaros.

Desi copiii palestinieni poarta tricouri cu chipul lui Nasrallah, desi Hezbollah a devenit un model de rezistenta antiisraeliana in Orient, nici Nasrallah nu pare sa aiba toate elementele de care ar fi nevoie ca sa devina un lider al renasterii siite. Ramine un lider local, cu ambitii locale si o unica preocupare: siitii Libanului si nevoile lor. Restul siitilor din Orient primesc de obicei doar multumiri pentru solidaritate.

PLD vrea alianta cu PD

Stolojan a fost ales presedintele PLD

- PLD si-a reiterat sprijinul pentru Traian Basescu, iar liderii partidului au atacat dur PNL

- PLD vrea refacerea Aliantei D.A. impreuna cu PD"

La primul congres al PLD, desfasurat sambata, Theodor Stolojan a fost ales, fara contracandidat, presedintele partidului. De asemenea, tot fara contracandidati, Gheorghe Flutur a devenit presedinte executiv si Valeriu Stoica a fost ales pentru functia de presedinte al Consiliului Reprezentantilor Nationali. In conditiile incare greii partidului au castigat fara emotii, congresul a fost practic un prilej pentru mediatizarea mesajului partidului. Stolojan a invocat faptul ca partidul pe care l-a infiintat va fi continuatorul Aliantei D.A., pastratorul "spiritului
si valorilor" acesteia. De asemenea, PLD va fi un "partener firesc" al PD si al presedintelui Traian Basescu. "Nu este o rusine sa fii sustinatorul presedintelui Traian Basescu. Nici un fel de critici rauvoitoare, menite sa acrediteze ideea ca suntem o anexa prezidentiala, nu ne vor indeparta de la ceea ce este
corect", a zis Stolojan. Potrivit acestuia, conflictul dintre Basescu si Tariceanu a fost generat de batalia dintre cei care doresc eliminarea sistemului ticalosit si cei care doresc pastrarea "mocirlei tranzitiei", printre care se numara Tariceanu. In opinia lui Stolojan, rolul PLD este de unificare a fortelor de dreapta, fapt care nu s-a reusit in 17 ani, asa cum s-a reusit, in schimb, cu partidele de stanga. De altfel, atat Theodor Stolojan si Gheorghe Flutur, cat si alti lideri PLD au lansat un mesaj de relansare a Aliantei D.A in jurul PD si PLD si la o opozitie ferma fata de colaborarea dintre PNL si PSD. Calin Popescu Tariceanu a fost atacat de deputatul Cristian Boureanu, care a spus ca "ramane acelasi produs
toxic pentru poporul roman", desi este "impachetat frumos de catre consilierii sai".

Consilierii PSD au returnat banii pe deplasarea in Miami

Jumatate din consilierii locali ai sectorului 5 care au efectuat deplasarea in Miami, pe bani publici, la jumatatea lunii februarie, au restituit sumele cheltuite in Miami si Orlando la bugetul local, a anuntat, duminica, primarul sectorului 5, Marian Vanghelie.

"Consilierii PSD au achitat integral costurile deplasarii. Ii astept pe colegii de la PNL, ca tot au vorbit de moralitate, de bani publici si-asa mai departe. Sa vad cum o sa-l convinga pe viceprimarul Marcel Bera sa achite excursia, pentru ca altfel voi cere Consiliului Local suspendarea lui din functie. Iar daca cei de la PNL nu vor vota pentru demiterea lui, atunci sa-i vad cum mai vorbesc ei de moralitate.
Ca au venit aici, in Consiliu, fara sa inteleaga fenomenul. Ei credeau ca curg banii pe topogane si vin sa-i ia cu sacosa si pleaca acasa! Zic ei ca daca voteaza contra o sa-mi puna mie piedici. Voteaza contra cetateanului, va spun eu", a afirmat Vanghelie.

Potrivit edilului de sector, cei sase consilieri ai PSD care au efectuat deplasarea in SUA la mijlocul lunii februarie au achitat cate 14.400 de lei fiecare.

Edilul de sector a precizat ca "nu are parghii" de control asupra celorlalti consilieri de la PNL si PD pentru recuperarea sumelor, insa ii solicita lui Adriean Videanu si presedintelui PNL Bucuresti, Ludovic Orban, sa achite aceste deplasari.

"Daca cei de la PNL si PD nu au banii, sa-i ceara lui Videanu si lui Orban. Ca sunt oameni bogati. Ai mei (consilierii PSD - n.red.) au scos bani din buzunar, s-au imprumutat. (...) N-am vrut sa ajung aici, dar daca tot au urlat cei de la PNL, sa dea si banii inapoi. Nu sa se certe in Consiliul General pentru cine fura mai mult. Ca ati vazut circul de ieri (sambata - n.red.). Au cerut consiliul. L-au luat! Si ce voteaza?!

Cine e sef la nu stiu ce regie sau firma: de la PNL sau de la PD. Atat!", a mai spus Vanghelie.

Vanghelie a reluat tema costurilor deplasarilor "degeaba" in strainatate, solicitand coliderilor "fostei Aliante DA" sa gaseasca solutii pentru recuperarea banilor.

"Peste 15 milioane de euro s-au cheltuit din bugetele locale pentru deplasari in strainatate. Va spun ca 75 la suta sunt deplasarile portocaliilor. Domnul Boc si domnul Tariceanu ar face bine sa inceapa sa le ceara banii inapoi pe aceste excursii pentru ca, va asigur, se pot face o multime din acesti bani. (...) Pentru excursiile celor de la PSD va promit ca o sa ma ocup personal. Am inceput cu sectorul 5. Poftiti chitantele!", a mai spus Vanghelie, prezentand dispozitii de plata in valoare totala de peste 110.000 de lei.

De asemenea, edilul sectorului 5 propune schimbarea legii administratiei locale in privinta deplasarilor, in sensul introducerii unor prevederi mult mai stricte.

Partajul Aliantei: PD - PNL, 3 la 1

PD conduce in topul intentiilor de vot, cumuland o treime din optiunile populatiei, iar presedintele Traian Basescu ar obtine 44% in cazul unor alegeri prezidentiale imediate, releva un sondaj de opinie realizat de INSOMAR la sfarsitul lunii martie.

Potrivit cercetarii, daca duminica viitoare ar fi organizate alegeri parlamentare, 34% dintre romani ar vota cu PD, 22% cu PSD, iar PRM, PNG si PNL ar primi, fiecare, cate 11% din voturi. Sub pragul parlamentar de cinci procente figureaza UDMR (4%), PC si PLD - cate 2%. Dintre votantii Aliantei D.A., 74% ii prefera pe democrati si numai 22% pe liberali, rezultand, astfel, un raport de 3 la 1 in favoarea primilor. In cazul alegerilor prezidentiale, daca acestea ar avea loc acum, presedintele Basescu ar fi preferat de 44% dintre romani, actualul sef al statului fiind urmat de George Becali (18%), Mircea Geoana (15%), C.V. Tudor (11%) si Calin Popescu Tariceanu (5%). Podiumul increderii in personalitati politice este ocupat de Basescu (41%), Becali (32%) si Stolojan (27%).

In opinia majoritatii, cea mai potrivita modalitate pentru iesirea din criza politica ar fi impacarea dintre presedintele Basescu si primul-ministru Tariceanu, 40% pronuntandu-se pentru aceasta varianta. Alti 17% considera ca demisia premierului ar reprezenta o solutie, 14% opteaza pentru crearea unei noi majoritati parlamentare, in timp
ce doar 9% ar opta pentru suspendarea presedintelui Traian Basescu. Datele sondajului arata ca 20% dintre romani considera ca premierul este de vina pentru criza politica actuala, 18% dau vina pe seful statului, 7% pe partidele din opozitie, in timp ce 5% pe "altcineva". Sondajul a fost realizat in perioada 22-27 martie, pe un esantion de 1.358 de persoane, reprezentativ la nivel national. Eroarea maxima admisa este de plus
/minus 2,7%.

"Băieţii deştepţi" din energie, sponsorul nr. 1 al PNL

Cel mai important donator al PNL a fost, în 2006, firma Green Energy, care, potrivit unor informaţii din presă, a cumpărat energie
ieftină de la Complexul Turceni, sub preţul de producţie. Potrivit acestor informaţii, la firmă sunt acţionari fiul deputatului PNL Dorinel Ursărescu, copilul primarului municipiului Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan, precum şi cel al unui fost general din SRI, Dumitru Bădescu. Din datele publicate în Monitorul Oficial, Green Energy a donat, în 2006, nu mai puţin de 141.994 lei noi, adică peste 40.000 de euro. Nici o altă firmă sau persoană fizică nu a donat atât de mulţi bani. Părinţii acţionarilor la Green Energy, Gheorghe Ştefan şi Dorinel Ursărescu, au donat şi ei PNL câte 12.000 de lei, respectiv 18.165 de lei.

Recent a fost audiat, în comisia parlamentară de anchetare a activităţii Ministerului Economiei, administratorul Green Energy. Potrivit datelor furnizate de acesta, citate de deputatul PSD Iulian Iancu, primul contract de furnizare de energie a fost încheiat abia în noiembrie 2005, an în care firma a avut o cifră de afaceri de 2-3 milioane de euro. În 2006, cifra de afaceri a sărit la 50 milioane de euro şi un profit de trei milioane de euro.

Tăriceanu, donaţie de 5.000 de lei

Pe lista donatorilor PNL se află majoritatea miniştrilor şi parlamentarilor acestei formaţiuni politice, inclusiv premierul Tăriceanu. Acesta a sponsorizat propriul partid cu 5.000 de lei.

Această donaţie este cu mult depăşită de cea făcută de secretarul general al PNL, Decebal Traian Remeş, în valoare de 60.000 de lei.

Interesant este şi faptul că firma Metanef apare pe lista sponsorilor şi la PNL, şi la PD, cu 20.000 şi, respectiv, 30.000 de lei.

Radicalul Szilagy Zsolt crede ca unii lideri maghiari sunt mafioti

Vicepresedintele Consiliului National al Maghiarilor din Transilvania, Szilagy Zsolt, a declarat, sambata, intr-o conferinta de presa, ca nu l-ar mira sa afle despre unii lideri maghiari ca ar fi implicati in retele mafiote, transmite corespondentul Mediafax. Szilagy a precizat ca in perioada cand a fost deputat UDMR a avut semnale vizand fapte de coruptie, nominalizandu-l pe senatorul UDMR Verestoy Attila. "Nu m-as mira daca as afla in cativa ani ca lideri maghiari sunt in retele mafiote, ca folosesc bani in interes propriu. Nu m-ar mira sa aflu de intelegeri politice legate de protectia unora. (Serviciile secrete, n.r.) sunt sigur ca au date", a spus Szilagy.
Acesta a mai spus ca el, personal, crede ca in Romania coruptia nu e straina de politica si de arcul guvernamental. Potrivit lui Szilagy, exista structuri si retele care impart bani si organizeaza licitatii ce au legatura cu cererile UDMR de a fi "scapati" de concurentii politici cu care ar trebui sa-si imparta simpatiile comunitatii maghiare.

Totodata, acesta a spus ca se confirma relatarile din presa legate de scandaluri de coruptie in care sunt implicati reprezentanti ai UDMR si ca astfel de acte de coruptie "violeaza jocul democratic". "Chiar in mod deductiv, poti ajunge la concluzia ca in secuime nu poti face coruptie fara participare maghiara", a spus, in acest context, si presedintele CNMT, episcopul reformat Tokes Laszlo, fost presedinte de onoare al UDMR.

Vladescu: "Exista sansa ca pensiile private sa nu impovareze bugetul"

ilonul II de pensii private obligatorii ar putea crea un deficit asigurarilor de stat de circa doua miliarde euro in urmatorii cinci ani, insa s-ar putea ca in bugetul general consolidat sa nu apara acest deficit, a spus, joi, ministrul finantelor, Sebastian Vladescu.

"Nu pot sa va zic acum cum va finanta Romania deficitul", a spus Vladescu. Vor exista mai multi factori de care se va tine cont in acest sens, a explicat ministrul finantelor. "S-ar putea sa nu avem deficit".

Costurile necesare implementarii pilonului II de pensii obligatorii administrate privat se intind pe o perioada de cinci-sapte ani. "Cred ca doua miliarde euro pot fi sustinute de bugetul Romaniei, tinand cont de beneficiile aduse", a precizat Vladescu. Ministrul vede un deficit de circa 400 milioane anual, ceea ce ar impovara bugetul cu circa 0,2-0,3% din produsul
intern brut (PIB) estimat pe urmatorii cinci ani.

Ministerul Finantelor Publice (MFP) inca nu a discutat despre modul cum va fi acoperit acest deficit, insa acest lucru se va stabili in urmatoarele luni. MFP lucreaza in acest sens la un proiect de simplificare a finantarii deficitulul, a declarat Vladescu.

Din august, persoanele eligibile vor putea sa isi aleaga in termen de patru luni un fond de pensii private obligatorii la care sa adere. In cazul in care nu au ales, vor fi transferati aleatoriu unui fond de pensii.

Introducerea fondurilor de pensii din pilonul II va crea un deficit in bugetul asigurarilor sociale de stat de 0,1-0,2% din PIB in 2007, circa 150 de milioane de euro, potrivit unor declaratii anterioare ale oficialitatilor. Institutiile de colectare si evidenta pentru fondurile de pensii din pilonul II vor fi Agentia Nationala de Administrare
Fiscala (ANAF) si Casa Nationala de Pensii si Alte Drepturi de Asigurari
Sociale (CNPAS). Potrivit legii, la pilonul II al sistemului de pensii vor participa obligatoriu tinerii cu varsta pana in 35 de ani. Persoanele cu varsta cuprinsa intre 35 si 45 de ani vor putea participa optional la acest sistem, cele peste 45 de ani neputand participa.

In primul an de functionare a pilonului II al sistemului de pensii, catre fonduri de pensii administrate privat vor fi transferate doua procente din contributia la asigurarile sociale de stat, contributia transferata urmand sa fie majorata cu 0,5% pe an, pana la 6%, in interval de opt ani.

Nivelul contributiei la pilonul II de pensii private obligatorii, de 2% din salariul brut ar putea fi marit dupa "rodarea" pietei in maximum trei-patru ani, deoarece piata il considera mic, a declarat recent pentru NewsIn presedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private, Mircea Oancea. Nivelul contributiei la pilonul II de pensii private obligatorii de 2% este considerat mic de viitorii administratori de fonduri de pensii, insa ritmul cresterii de 0,5% pe an ar putea fi marit dupa o perioada de "rodare" a pietei de maximum trei-patru ani, a spus Oancea.

Modalitatea de plata a pensiilor private va fi reglementata printr-o lege speciala, care va fi elaborata in urmatorii trei ani.

Ce taxe auto sint in UE

Desi poarta nume diferite, fiecare stat din blocul european si-a impus propriile taxe pentru achizitiile de autoturisme, noi sau rulate.

Potrivit Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Automobile (APIA), la nivelul celor 27 de state membre UE exista doua tipuri principale de taxe pentru autovehicule: de achizitie si de posesie. „Unele tari aplica taxa de inmatriculare redusa, in schimb taxa anuala de posesie este foarte mare. In general, cei care aplica taxe de inmatriculare mari stabilesc taxe de posesie mici sau invers“, au declarat oficialii APIA.

Taxa de achizitie (de inmatriculare) difera de la o tara la alta, in functie de citeva elemente precum: puterea motorului in Kw, capacitatea cilindrica, valoarea masinii fara taxe, emisiile de dioxid de carbon, norma euro de poluare etc.

De exemplu, in Ungaria, aceasta taxa variaza intre 940 si 18.000 de euro, au declarat reprezentantii APIA. In Olanda poate ajunge la 25-35% din pret, in Danemarca, la 105%, iar in Grecia chiar pina la 385%, pentru autoturismele vechi fara catalizator.

Germania percepe o taxa de inmatriculare de aproximativ 25 de euro, dar taxa anuala de posesie ajunge pina la circa 1.000 de euro pentru masinile non-Euro de 3.000 de centimetri cubi. In Olanda, taxa de posesie variaza de la 72 la 3.500 de euro, iar in Grecia, de la 125 la 1.000 de euro.

Romania a introdus de la 1 ianuarie 2007 o taxa speciala de prima inmatriculare, care se aplica atit autoturismelor noi, cit si rulate, din import sau de provenienta autohtona, daca nu au fost inmatriculate in tara pina la 31 decembrie 2006.

Taxa de inmatriculare se calculeaza in functie de capacitatea cilindrica a masinii si in functie de normele euro privind emisiile de noxe si de virsta masinii. Valoarea taxei variaza de la citeva sute de euro pentru un autoturism nou si poate ajunge la 8.000 de euro pentru o masina non-Euro de 3.000 de centimetri cubi.

Cum au evoluat vinzarile strainilor

Vinzarile de masini noi si rulate au evoluat diferit dupa aderarea la Uniunea Europeana, in mai 2004, a celor zece tari, potrivit unui studiu al APIA, care a luat in considerare Cehia, Ungaria si Polonia.

Pe ansamblul anului 2004, Ungaria a fost singura tara din grupul celor trei care a consemnat o crestere a vinzarilor de autoturisme noi. Astfel, in Ungaria au fost comercializate 207.669 de unitati in primul an de aderare, cu 0,7% peste nivelul din 2003, cind s-au vindut 206.155 de masini noi.

Tot Ungaria a fost singura tara care a consemnat o scadere a inmatricularii de autoturisme rulate, care au scazut in 2004 cu 2%, pina la circa 60.000 de unitati, comparativ cu un volum de 61.229 de masini la mina a doua inregistrate in 2003.

In Cehia, anul 2004 a marcat o scadere de 11,1% a vinzarilor de masini noi, care au ajuns la 132.957 de unitati, fata de 149.528 de autoturisme in 2003. Pe partea de second-hand, vinzarile s-au majorat cu 5,1%, de la 115.894 de unitati in 2003 la 121.852 de masini in 2004.

Polonia este singura tara din grupul celor trei care a iesit in evidenta prin importurile masive de masini rulate si prin cea mai mare scadere a vinzarilor de autoturisme noi.

Astfel, polonezii au cumparat in 2004 peste 318.000 de masini noi, cu 10,7% mai putin decit in 2003, cind s-a ajuns la 353.940 de unitati. Primul an de aderare a marcat pentru Polonia, care nu a impus nici un fel de taxa pentru importurile de second-hand, un salt al vinzarilor de masini rulate de 1.437%. La sfirsitul anului 2004, numarul de masini la mina a doua inmatriculate in cele 12 luni in Polonia a ajuns la 514.910 unitati, fata de 33.496 de masini rulate inregistrate in 2003.

In Romania, in primele doua luni de la intrarea in Uniunea Europeana, vinzarile de masini noi s-au majorat cu 10,6% fata de perioada ianuarie-februarie din 2006, pina la 33.030 de unitati. Inmatricularile de autoturisme uzate au scazut in primele doua luni din 2007 cu 34,6%, pina la 8.393 de unitati.

Case de pariuri vs. stat, un meci de X2

pre deosebire de alte natii, cu precadere britanicii, romanii nu au o cultura a pariului, ca de altfel nici macar a jocului de noroc. Ne aflam mai degraba intr-o etapa in care pariul incepe sa se defineasca, sa se aseze in piata. Cu toate acestea, din ce in ce mai multi romani se simt atrasi de posibilitatea obtinerii unor castiguri "usoare" si rapide. Spre deosebire insa de multe alte tari europene, la noi sunt putine agentii de pariuri, iar oferta lor este saraca in comparatie, de exemplu, cu Marea Britanie, unde poti paria practic pe orice.
Problema este ca lanturile internationale care sunt deja prezente pe piata sau incearca sa patrunda se confrunta cu o carenta legislativa care le face sceptice in a investi in dezvoltare. In prezent, domeniul in care activeaza este singurul sector pentru care impozitul pe profit se aplica nu profitului realizat, ci veniturilor realizate. "Mai exact, pentru pariurile sportive, codul fiscal romanesc stabileste cuantumul impozitului pe profit drept 16% (nivel ce se aplica majoritatii agentilor economici), dar nu mai putin de 5% din veniturile realizate. Bineinteles ca modelul aplicat este de 5% din veniturile realizate, ajungand in ingrata pozitie de a considera impozitul pe profit drept un impozit pe pierdere", ne spune Liviu Popovici, director general al Stanleybet si vicepresedinte al Asociatiei Organizatorilor de Pariuri din Romania (Romanian Bookmakers). Din spusele oficialului Stanleybet, datorita acestui sistem de taxare anul 2006 a generat o pierdere, pentru compania sa, de peste 180.000 euro la o cifra de afaceri, pentru activitatea de pariuri sportive, de peste 4,6 mil. euro. "Ritmul ulterior de dezvoltare va depinde numai de cadrul legislativ adoptat in domeniul jocurilor de noroc", precizeaza Popovici. Acesta considera ca statul roman este de vina pentru nivelul relativ redus al investitiilor din sectorul pariurilor si cere pe un ton vehement modificarea sistemului fiscal actual, spunand ca ar fi chiar in avantajul
statului sa relaxeze practicile fiscale
din domeniu, pentru ca atunci taxele varsate catre stat ar creste simtitor, precum s-a intamplat si in Marea Britanie. Aparent, casele de pariuri asteapta doar acest semnal pentru a incepe sa investeasca puternic in extinderea in Romania. Popovici precizeaza chiar ca firma pe care o conduce are pregatiti banii necesari pentru investitii in dezvoltare, insa asteapta un semnal favorabil de la stat, in caz contrar nu exclude chiar reducerea numarului de agentii la nivel national.

Suntem dispusi sa platim un auditor de renume

In momentul de fata, cei care actioneaza in acest domeniu al jocurilor de noroc sunt taxati in asa fel incat, dupa ce se mai adauga si cheltuielile, le este imposibil sa mai realizeze si profit, ba chiar merg si in pierdere. De aceea, dezvoltarea afacerii nu mai este practic posibila, ne-a spus Predrag Jovicic, directorul general Astra Betting.
Din totalul incasarilor, 70% se duc pe plata biletelor castigatoare (care ca numar reprezinta 15-20% din total). Din cei 30% ramasi, trebuie platite taxele, impozitele, salariile si cheltuielile operationale, astfel ca profitul inregistrat de agentii este apropiat de zero sau chiar pe minus, explica Popovici, care adauga ca din momentul inceperii activitatii nu a inregistrat niciodata profit operational. La solicitarea Bookmakers Romania, Ministerul Finantelor s-a declarat, in principiu, de acord ca toate taxele pe care agentiile de pariuri trebuie sa le plateasca sa fie comasate intr-una singura care sa fie colectata de MFP, situatie conforma cu cea intalnita in cele mai multe din tarile europene. Pentru a stabili care ar trebui sa fie nivelul acestei taxe unice, Bookmakers s-a oferit sa plateasca din bani proprii un auditor international de renume care sa decida care ar trebui sa fie nivelul procentual din incasari al respectivei taxe. "Este unica solutie prin care putem sa ajungem la un acord cu MFP", sustine Jovicic.

"Loteria Nationala: competitor neloial"

Mediul in care activam, in prezent, este unul viciat, deoarece pe piata este prezenta si Loteria Romana, care actioneaza in conditii legislative si fiscale profund diferite si, bineinteles, in favoarea ei, considera vicepresedintele Romanian Bookmakers. Acesta ofera si un exemplu concret, spunand ca lanturile de case de pariuri sunt nevoite sa plateasca Fondului national de solidaritate o taxa de timbru social de 10% asupra fiecarei participari la jocurile de noroc, instituita prin art. 3 al Legii nr. 118/1999 privind infiintarea si utilizarea Fondului national de solidaritate. Aceste costuri suplimentare trebuie recuperate prin majorarea pretului unui bilet de pariuri, in timp ce Loteria, prin al sau Pariloto, neplatind aceasta taxa, poate sa comercializeze bilete mai ieftine. Popovici mai aduce in sprijinul afirmatiilor sale si decizia luata in data de 10.07.2006 de catre Consiliul Concurentei, la insistentele Bookmakers Romania, prin care s-a stabilit ca Loteria sa returneze statului contravaloarea acelor ajutoare (in jur de 15 mil. euro), iar legislatia prin care se creeaza un regim preferential acesteia pe domeniul in care nu este singur organizator sa fie schimbata.
Contactata de Curierul National, Loteria Romana a raspuns doar ca are propriile obiective de atins si ca o cota importanta din veniturile pe care le realizeaza se duce catre sprijinirea sportului romanesc si a culturii. "CNLR SA are propria politica privind activitatea de jocuri de noroc pe care o desfasoara, care evident este orientata spre realizarea prevederilor din bugetul de venituri si cheltuieli aprobat anual prin hotararea de Guvern in scopul asigurarii fondurilor necesare finantarii obiectivelor de interes public national pentru care are obligatii legale.
Spre deosebire de operatorii privati, CNLR SA asigura surse de finantare, conform OUG nr. 195/2001, modificata prin OUG nr. 20/2005, pentru: constructia de locuinte pentru tineret, activitati sportive, sali de sport si a constructiilor «Arena Sportiva Polivalenta» si «Sala Nationala Sportiva Polivalenta», iar conform Legii nr. 186/2003 - pentru promovarea culturii scrise si achizitia de publicatii destinate bibliotecilor publice", suna raspunsul Loteriei.
Principalele agentii de pariuri din Romania sunt Wettpunkt, Stanleybet, Astra Betting si Pariloto, care apartine de Loteria Romana. De curand si-a anuntat intrarea si lantul britanic Bet Shop.

Romanii pariaza, in medie, cate 6 lei pe doua bilete

Media unui pariu in reteaua Stanleybet este de 6 lei, iar romanii pariaza in medie pe doua bilete, ne spune Liviu Popovici. In comparatie cu alte tari in care pariul este deja bine "infipt" in cultura oamenilor, pariorul din Romania dedica mai mult timp informarii, comparativ cu jucatorii din alte state. Cele mai pariate sporturi sunt fotbalul si tenisul, iar perioadele cele mai "aglomerate" din an sunt sfarsiturile de saptamana si perioada campionatelor mondiale si europene de fotbal. Cea mai mica miza este de aproximativ 2 lei pe bilet, iar castigurile maxime sunt diferentiate in functie de agentie, de la 30.000 lei la Astra pana la 2.500.000 pentru pariurile speciale de la Stanleybet.

Moody's: Romania poate rezista unui soc economic

robabilitatea unui soc dupa perioada de crestere economica rapida, insotita de dezechilibre, este relativ redusa in Romania si alte tari europene emergente, iar finantele publice romanesti nu ar fi afectate semnificativ nici macar in cazul celui mai nefavorabil scenariu, spun analistii reputatei agentii de evaluare financiara Moody's.

Agentia a elaborat un raport privind statele din Europa Centrala si de Est si posibilitatea ca economiile acestora sa inregistreze o "aterizare dura" dupa cresterea puternica si accentuarea dezechilibrelor macroeconomice. "Problemele care afecteaza Romania, Bulgaria si tarile Baltice reflecta o parte din durerile cresterii unor noi state membre UE. Deficitele de cont curent ridicate sunt finantate din ce in ce mai mult prin datoria externa, o mare parte pe termen scurt. In statele unde exista consiliu monetar, acesta impiedica efectuarea ajustarilor prin fluctuatiile de curs", a declarat Kenneth Orchard, vicepresedinte adjunct al Moody's, autor al raportului, citat de Mediafax. El considera insa mai probabila o stagnare economica, cu atenuarea treptata a dezechilibrelor, decat o criza.Statele mentionate au niveluri scazute ale datoriei publice, iar analizele de rezistenta la socuri arata o capacitate buna de a face fata presiunilor.In cazul Romaniei, datoria publica reprezinta 14% din PIB si circa 45% din veniturile bugetare. Deficitul de cont curent este estimat la 10,7% din PIB in acest an, fata de 10,3% anul trecut.

Sistemul bancar este considerat solid

In cel mai nefavorabil scenariu, cu o probabilitate extrem de redusa, datoria publica a Romaniei ar creste la 35% pana in 2010, nivel considerat insa normal, comparabil cu al tarilor din regiune si din aceeasi categorie de rating ("Baa3").

De asemenea, eficienta institutionala s-a imbunatatit semnificativ in ultimii ani, potrivit datelor Bancii Mondiale, contribuind la cresterea transparentei si a predictibilitatii si implicit a increderii si stabilitatii economice, se spune in raport Sistemul bancar este solid, astfel ca nu prezinta riscurile accentuarii unei eventuale crize. Media ratingurilor de soliditate financiara acordate de Moody's bancilor mama ale celor mai mari patru institutii de credit din Romania este "B minus", peste media din Letonia, Lituania si Bulgaria ("C plus
"). Rata de adecvare a capitalului este cea mai mare in Romania dintre toate tarile mentionate, la 17,25%, dar si ponderea imprumuturilor neperformante este cea mai ridicata, la 1,64%.

Dobanzile inselatoare lasa clientii fara casa

In Statele Unite, banca centrala va obliga bancile sa informeze clientii despre modul in care rata lunara se va modifica pe parcursul contractului.
Creditele cu dobanda introductorie pot pune clientii in postura de a-si pierde locuinta daca nu vor putea suporta costul creditelor imobiliare dupa perioada promotionala. Rata lunara la creditele cu dobanda fixa pe 1-2 ani ar putea creste
cu pana la 50%, iar bancile nu tin cont de acest aspect atunci cand analizeaza capacitatea de rambursare a clientilor.
Odata cu cresterea competitiei, bancile se intrec in a reduce dobanzile la credite. In dorinta de a afisa dobanzi cat mai scazute, unele institutii au ocolit regulile de fair-play, propunand clientilor dobanzi introductorii. Acestea sunt valabile doar pe o scurta perioada de timp dupa acordarea creditelor, dupa care costurile se majoreaza, de multe ori semnificativ. In cazul creditelor de nevoi personale, dobanda este valabila timp de 3 sau 6 luni, iar la creditele pentru locuinte, dobanda este fixa pe un interval cuprins intre un an si cinci ani. In ambele cazuri insa costurile anuntate initial sunt valabile pe o perioada mult mai mica decat durata normala de contractare a acestor credite. Astfel, clientii sunt atrasi cu dobanzi mici, iar apoi sunt taxati suplimentar. Si mai grav este ca bancile nu explica solicitantilor de credite modul in care dobanzile se vor modifica pe parcursul contractelor.

Federal Reserve semnaleaza riscurile
De curand, banca centrala a Statelor Unite a sesizat riscul deosebit de mare la care aceste produse expun clientii si a luat o serie de masuri pentru a proteja persoanele fizice. „Consumatorii nu inteleg riscurile si consecintele obtinerii anumitor produse ipotecare“, afirma Federal Reserve, referindu-se la imprumuturile cu dobanda introductorie. Acest aspect este cu atat mai important in Romania, unde clientii nu beneficiaza nici pe departe de acelasi grad de protectie ca in Statele Unite. Practic, nu exista nici macar o lege privind protectia consumatorului pentru creditele imobiliare. Legea privind contractele de credit de consum se aplica doar pentru imprumuturile cu valori de pana in 20.000 euro. Insa, chiar daca se incadreaza in acest plafon, un imprumut imobiliar nu este acoperit de prevederile legii, deoarece ea nu vizeaza finantarile garantate cu ipoteca. Prin urmare, desi se spune ca achizitia unei locuinte este cea mai importanta tranzactie din viata
unei persoane, un roman beneficiaza de un grad de protectie mai mare atunci cand isi cumpara o masina de spalat in rate decat atunci cand ia un credit pentru casa.
Iar imprumuturile cu dobanda introductorie pot face un client sa-si piarda casa, chiar daca a fost de buna-credinta si a achitat ratele la timp. Riscul tine de socul financiar care apare dupa expirarea perioadei initiale, cand dobanda scazuta cu care a fost atras clientul nu se mai aplica.

Sah la portofel
De obicei, dobanda care se aplica ulterior este cu 2-3 puncte procentuale mai mare decat dobanda introductorie. Astfel, la un credit in euro la o dobanda de 6% pe primii doi ani, rata ar putea creste lejer pana la 9%. Asta in ipoteza in care dobanzile de referinta nu se modifica, fapt putin probabil deoarece pietele financiare sunt in continua schimbare. Daca in urmatorii doi ani Banca Centrala Europeana majoreaza dobanzile cu numai un procent, atunci diferenta de mai sus va urca la 4 puncte procentuale, iar socul financiar va fi si mai sever. Intr-un astfel de scenariu, rata lunara la un credit de 50.000 euro pe 30 ani se va majora de la 300 la aproximativ 440 de euro. Iar, daca persoana respectiva nu-si permite sa plateasca noua rata, isi poate pierde locuinta, desi pana in acel moment si-a achitat toate ratele la timp.
Trebuie spus ca un astfel de scenariu nu este o exceptie, ci reprezinta modelul pe care aceste produse il urmeaza. Acest lucru nu ar fi insa o problema daca bancile ar explica populatiei inca de la semnarea contractului ce se poate intampla.

Recomandari americane
Pentru a se asigura ca se va respecta aceasta procedura, banca centrala a Statelor Unite a emis o recomandare de bune practici pentru aceste produse, care va obliga bancile se exemplifice, pe baza unui exemplu concret, cum se va modifica rata lunara pe parcursul imprumutului. In plus
, la acordarea creditelor, institutiile financiare vor evalua capacitatea de rambursare a clientului tinand cont de modul in care dobanzile vor fluctua pe toata perioada contractului, nu doar pe baza dobanzii introductorii. In acest fel, clientul nu se va mai trezi in situatia cand rata lunara ii creste pe neasteptate, acoperind mai mult de jumatate din veniturile sale
. Totodata, „pliantele si reclamele la creditele ipotecare trebuie sa prezinte informatii clare si detaliate despre toate costurile, clauzele, caracteristicile si riscurile la care este expus imprumutatul“, prevede propunerea inaintata de agentiile federale.
La fel ca in Statele Unite, bancile de la noi nu se arata prea dornice sa informeze clientii despre modul in care dobanzile se vor modifica. In plus, schema de ajustare nu este in toate cazurile la fel de transparenta ca in Occident, unde contractul stabileste o marja fixa care se adauga la Libor sau Euribor. La noi insa, reperul il reprezinta, de multe ori, dobanda interna a bancii, care este 100% sub controlul finantatorului. In aceste situatii, singura solutie in cazul in care rata lunara devine mult prea ridicata o reprezinta refinantarea creditului, achitand comisioanele de rambursare anticipata aferente.

Efecte adiacente ale normelor BNR
Reactia agentiilor federale in Statele Unite a avut loc dupa ce piata americana a fost invadata de astfel de oferte de creditare. Produsele de acest tip sunt contractate in special de persoanele care au inregistrat probleme la rambursarea creditelor in trecut, avand un scoring mai scazut. Bancile considera ca acesti clienti au asociat un risc de neplata mai ridicat si, prin urmare, le percep dobanzi mai mari. Insa dobanzile inalte limiteaza suma maxima pe care o persoana o poate imprumuta. Pentru a-i ajuta sa obtina credite mai mari, institutiile financiare au redus dobanzile la inceputul perioadei, astfel incat clientii sa se incadreze pentru o suma mai consistenta. De fapt, acelasi lucru s-a intamplat si in Romania. Confruntatecu limitele impuse de BNR, bancile au lansat creditele cu dobanda introductorie. Astfel, in loc sa limiteze riscul de supraindatorare, normele emise de banca centrala au fortat posibilii clienti sa aleaga produse de finantare mai riscante, care le pun locuinta in pericol.

Cabinetul Tariceanu bis si compromis

n fine, o veste buna! Dupa ce s-a invartit mai bine de o luna in jurul propriei cozi prim-ministeriale, Calin Popescu Tariceanu a anuntat, ieri, formarea unui nou guvern. Scurt, sobru, fara regrete dupa pierderea aliatilor democrati, cu adresari calde catre "dragii romani", pe care i-a asigurat ca noul Cabinet, "construit in jurul PNL", va promova interesele si valorile Romaniei in Uniunea Europeana. Ingroparea definitiva a Aliantei D.A. s-a facut fara bocete, iar decesul ei - constatat in urma cu doua saptamani - a fost pus exclusiv in seama presedintelui Traian Basescu, care "a dinamitat o constructie politica foarte solida".

De-acum inainte, situatia ar trebui sa se calmeze, daca nu sa se simplifice.
Guvernul aproape liberal - asupra prezentei UDMR premierul nu a gasit de cuviinta sa insiste pentru a nu inflama obiectiile cu iz electoral ale pesedistilor si conservatorilor - este unul minoritar, teoretic, dar sprijinit practic de PSD, PC si PRM, adica de fosta opozitie, in timp
ce PD si PLD - noua opozitie, mini-Alianta D.A. - se va coaliza impotriva sa. Rolurile s-au inversat asadar, in functie de evolutia raporturilor dintre partidele aflate pana astazi la putere si a relatiei dintre acestea si presedintele Traian Basescu. Or, tocmai aceasta pozitionare circumstantiala, determinata de antipatii personale si razbunari postelectorale, face ca "formula stabila de guvernare" promisa de Tariceanu sa aiba un viitor tulbure. Executivul liberalo-udemerist, care prin forte proprii nu strange nici macar un sfert din voturile parlamentarilor, se va afla permanent la discretia PSD. Din fericire pentru Tariceanu, mai este doar un an pana la alegerile parlamentare si nimeni, cu exceptia lui Traian Basescu, nu este interesat de anticipate. Primul-ministru nu se afla, drept urmare, in pericol de a-si pierde scaunul
, ci, mai grav, de a ceda o parte dn proiectele dupa care a guvernat. Pesedistii nu au fost niciodata de acord cu cota unica de impozitare si, la inceputul fiecarui an fiscal, si-au pus finantistii s-o desfiinteze.

Nu agreeaza nici Legea ANI pentru care s-a batut Macovei si pe care premierul si-a insusit-o Pachetul liberal de legi ale sigurantei nationale - prin care se reduce atotputernicia serviciilor de informatii - iarasi nu le este pe plac, PSD sustinand varianta dura a SRI si a presedintelui Basescu. Cabinetul Tariceanu bis o va duce din compromis in compromis pana la finalul mandatului in 2008, lucru ce ar putea avea, asupra PNL, serioase consecinte de imagine, pe care nici obisnuita darnicie a guvernantilor din timpul pomenilor electorale nu va avea cum sa le dreaga. Alegand sa ramana la guvernare, PNL s-a pus singur intr-o postura extrem de ingrata, din care nu se va putea scoate singur, ci printr-o alianta pre sau postelectorala cu un alt partid. Convietuirea cu PSD in urmatoarele 16-17 luni reprezinta un test de compatibilitate in aceasta privinta. Fostul sau aliat se gaseste insa in cea mai confortabila dintre posturi. Exclus din guvern, exact asa cum si-a dorit, PD nu are altceva de facut decat sa se concentreze asupra cresterii sale electorale, radicalizandu-si discursul antiliberal si antipesedist, confundandu-se cu inca popularul Basescu si incercand sa atraga electoratul Aliantei D.A., astfel incat sa depaseasca PSD. Cat despre acesta din urma, daca Romania va merge bine, se va putea lauda ca a guvernat prin procura.

Elena Basescu: Udrea si Saftoiu nu sunt modele de realizare in viata

Elena Basescu, fiica mai mica a presedintelui, crede ca Elena Udrea si Adriana Saftoiu nu au avut "vreo reusita extraordinara in viata
" si ca nu sunt un model de "realizare in viata".

"Nu stiu cat de realizate sunt in viata cele doua. Depinde cum se considera. Probabil ca eu as alege o a treia persoana, cu siguranta nu una dintre cele doua. Sunt femei de afaceri care au reusit in viata, alt gen de femei. Dintre cele doua nu pot sa aleg niciuna, pentru ca nu mi se pare ca au avut vreuna vreo reusita extraordinara in viata?", a declarat, vineri seara, Elena Basescu, citata de Mediafax. Elena Basescu, Mihail Hardau - ministrul Educatiei si Cercetarii, deputatul Daniel Buda si prefectul Alin Tise au jurizat, vineri seara, concursul Miss PD Cluj, desfasurat la Campia Turzii. "Am venit la Cluj pentru ca organizatia de aici este extraordinara. Mi-a placut, a fost foarte frumos si m-am destins. Am plecat din Bucuresti si am schimbat atmosfera", a spus Elena Basescu, convinsa ca cele 16 concurente nu au fost timorate de prezenta sa in juriu, ci au fost doar emotionate. Fiica presedintelui a facut si o predictie legata de criza politica. "Eu imi doresc sa se linisteasca lucrurile, dar nu cred ca se vor linisti. Cred ca de acum inainte vor incepe problemele", a spus Elena Basescu la finalul concursului.

Emil Boc: Acest Guvern este ilegitim şi are un premier impostor

Emil Boc, preşedintele PD, a declarat că nu va susţine noul Guvern deoarece este unul ilegitim. "PD nu va vota Guvernul propus de PNL pentru este un Guvern ilegitim cu un premier impostor", a susţinut Emil Boc. Preşedintele PD a precizat că actualul premier este impostor pentru că el a fost ales ca premier din partea Alianţei, şi nu din partea PNL. Prin urmare, atâta vreme cât nu mai există această Alianţă, premierul nu mai este unul legitim, a susţinut Emil Boc.

De asemenea, liderul PD a mai spus că "Partidul Democrat preferă să plece în Opoziţie decât să-şi trădeze electoratul".

"PNL a îndeplinit visul PSD, şi anume distrugerea Alianţei D.A. (...) PNL va guverna la comanda PSD", a completat Emil Boc.

Partidul Democrat a anunţat că va cere în instanţă ruperea acordului Alianţei D.A.

S-a definitivat lista noului guvern

Premierul Tăriceanu va trimite în această dimineaţă Parlamentului lista noului guvern. Birourile
permanente ale celor două camere vor decide tot astăzi când vor avea loc audierile miniştrilor propuşi de premier.

Totodată, va fi stabilită ziua şi ora la care va avea loc şedinţa comună a Parlamentului în care va fi votat noul cabinet. Un guvern fără democraţi, format exclusiv din membri ai PNL şi UDMR. Lista noului cabinet nu a fost dată încă oficial publicităţii. Agenţia de presă NewsIn a aflat însă care sunt favoriţii pentru cele mai importante posturi din noul Executiv.

Ludovic Orban urmează să preia portofoliul Transporturilor deţinut până în prezent de către democratul Radu Berceanu, în timp
ce Decebal Traian Remeş (fost ministru al Finanţelor în guvernul CDR şi secretar general interimar al PNL) va prelua postul de ministru al Agriculturii, el urmând să facă rocadă cu Dan Motreanu.

Astfel, Motreanu va părăsi Ministerul Agriculturii pentru a se reîntoarce ca secretar general al PNL. În noua schemă apare vicepreşedintele Teodor Meleşcanu, posibil candidat la postul de ministru al Apărării, în timp ce MAI ar putea fi ocupat de Cristian David. PNL şi-a adjudecat Ministerul Justiţiei, după ce UDMR-istul Gyorgy Frunda a refuzat să preia portofoliul deţinut până în prezent de către Monica Macovei. Surse liberale au susţinut însă că cel care va ocupa acest portofoliu este o persoană cu pregătire juridică, însă neînregimentată politic. Sursele citate au mai spus că nu este vorba despre niciunul din numele vehiculate deja în presă, cum ar fi cel al lui Tudor Chiuariu (şeful Departamentului Antifraudă din cadrul Cancelariei primului-ministru) sau Renate Weber.

Ministerul Educaţiei ar urma să fie comasat cu Ministerul Culturii şi Cultelor, unde va rămâne pe poziţii Adrian Iorgulescu. Ministerul Finanţelor ar putea fi comasat şi el cu Ministerul Economiei ce va fi condus de actualul ministru Varujan Vosganian. Pentru Ministerul Economiei era, însă, vehiculat şi numele lui Dan Radu Ruşanu. Adrian Cioroianu este în continuare favorit pentru postul de la MAE, iar Eugen Nicolăescu va rămâne la Ministerul Sănătăţii.

UDMR păstrează postul de vicepremier, ce va fi ocupat de Marko Bela, şi pe cel de ministru al Telecomunicaţiilor, deţinut de Nagy Zsolt. Udemeriştii mai revendică Ministerul Dezvoltării Regionale, care ar putea fi ocupat de Laszlo Borbely, şi Ministerul Mediului.
Premierul Tăriceanu va trimite în această dimineaţă Parlamentului lista noului guvern. Birourile
permanente ale celor două camere vor decide tot astăzi când vor avea loc audierile miniştrilor propuşi de premier.

Totodată, va fi stabilită ziua şi ora la care va avea loc şedinţa comună a Parlamentului în care va fi votat noul cabinet. Un guvern fără democraţi, format exclusiv din membri ai PNL şi UDMR. Lista noului cabinet nu a fost dată încă oficial publicităţii. Agenţia de presă NewsIn a aflat însă care sunt favoriţii pentru cele mai importante posturi din noul Executiv.

Ludovic Orban urmează să preia portofoliul Transporturilor deţinut până în prezent de către democratul Radu Berceanu, în timp
ce Decebal Traian Remeş (fost ministru al Finanţelor în guvernul CDR şi secretar general interimar al PNL) va prelua postul de ministru al Agriculturii, el urmând să facă rocadă cu Dan Motreanu.

Astfel, Motreanu va părăsi Ministerul Agriculturii pentru a se reîntoarce ca secretar general al PNL. În noua schemă apare vicepreşedintele Teodor Meleşcanu, posibil candidat la postul de ministru al Apărării, în timp ce MAI ar putea fi ocupat de Cristian David. PNL şi-a adjudecat Ministerul Justiţiei, după ce UDMR-istul Gyorgy Frunda a refuzat să preia portofoliul deţinut până în prezent de către Monica Macovei. Surse liberale au susţinut însă că cel care va ocupa acest portofoliu este o persoană cu pregătire juridică, însă neînregimentată politic. Sursele citate au mai spus că nu este vorba despre niciunul din numele vehiculate deja în presă, cum ar fi cel al lui Tudor Chiuariu (şeful Departamentului Antifraudă din cadrul Cancelariei primului-ministru) sau Renate Weber.

Ministerul Educaţiei ar urma să fie comasat cu Ministerul Culturii şi Cultelor, unde va rămâne pe poziţii Adrian Iorgulescu. Ministerul Finanţelor ar putea fi comasat şi el cu Ministerul Economiei ce va fi condus de actualul ministru Varujan Vosganian. Pentru Ministerul Economiei era, însă, vehiculat şi numele lui Dan Radu Ruşanu. Adrian Cioroianu este în continuare favorit pentru postul de la MAE, iar Eugen Nicolăescu va rămâne la Ministerul Sănătăţii.

UDMR păstrează postul de vicepremier, ce va fi ocupat de Marko Bela, şi pe cel de ministru al Telecomunicaţiilor, deţinut de Nagy Zsolt. Udemeriştii mai revendică Ministerul Dezvoltării Regionale, care ar putea fi ocupat de Laszlo Borbely, şi Ministerul Mediului.

Unul dintre complicii la jaful secolului a fost eliberat

Unul dintre complicii la Jaful Secolului a fost eliberat. Magistraţii Curţii de Apel au admis cererea de revocare a mandatului de arestare preventivă a acestuia. Gabriel Velescu a ieşit din Penitenciarul Jilava şi va fi judecat în stare de libertate pentru furtul a 2,6 milioane de euro.

Apărătorii lui Velescu au cerut instanţei eliberarea lui pe motiv că nu mai există motive pentru menţinerea acestuia în stare de arest. Cei trei participanţi la Furtul secolului au fost deja condamnaţi la 14 ani închisoare, însă Curtea Supremă a decis ca dosarul să se rejudece, pe motiv că a fost administrat superficial.

În urmă cu trei ani, Petru Nica, ajutat de Gabriel Velescu şi un alt complice, au fugit cu o maşină blindată, încărcată cu bani proveniţi de la mai multe filiale ale unei bănci. Cea mai mare parte a prejudiciului a fost rec

Pacaliceanu

De 1 aprilie, premierul a anuntat scoaterea PD de la guvernare. Venit in fata natiunii cu aerul ca anunta un deces, premierul Calin Popescu-Tariceanu a spus ieri ca va forma un guvern fara ministrii PD.



"Alianta PNL-PD nu mai are resurse interne pentru a fi o solutie in beneficiul Romaniei", astfel si-a justificat ieri Calin Popescu-Tariceanu decizia de a scoate PD de la guvernare.

Premierul a anuntat ca va propune parlamentului o formula de guvern restructurat PNL-UDMR, o decizie luata dupa cateva zile de negocieri succesive cu reprezentantii Uniunii, dar si cu democratii.

Tariceanu a avut sambata o discutie cu Emil Boc, caruia i-a impus drept conditie pentru pastrarea PD in guvern renuntarea la ministrii Vasile Blaga, Monica Macovei si Radu Berceanu. Boc nu a acceptat, iar Tariceanu a mers pe varianta alternativa a unui guvern PNL-UDMR.

Vina apartine PD si lui Basescu

Incepandu-si discursul cu „dragi romani”, formula repetata de nu mai putin de sase ori, Tariceanu a explicat ca eliminarea PD din guvern a fost o masura necesara continuarii reformelor, in beneficiul romanilor.

In opinia sa, mentinerea demo-cratilor in executiv i-ar bruia activitatea pentru ca acestia au demonstrat, „in mai multe momente, ca au pus interesele fostului lor presedinte de partid in fata interesului national”.

„Consecintele au devenit din ce in ce mai vizibile prin escaladarea conflictului care ne-a dus la impas politic si chiar la sincope regretabile in actul de guvernare”, a spus Tariceanu. De altfel, premierul i-a pasat presedintelui Basescu responsabilitatea pentru deteriorarea relatiei PNL-PD, dar si pentru „griparea” actului de guvernare”.

„Un om a reusit de unul singur, pe fondul slabiciunii noastre, a liberalilor si democratilor, sa dinamiteze o constructie politica solida, cu valori comune. Din pacate, acest om este tocmai presedintele Romaniei”, a spus Tariceanu.

Premierul a atacat, totodata, tema alegerilor anticipate, predilecta PD si sefului statului. „Unii dintre politicieni va vor propune cu siguranta solutia anticipatelor. Ca si acum doi ani, anticipatele ar fi o solutie pentru unu-doi politicieni si un dezastru pentru Romania”, a spus Tariceanu.

Schita noului guvern

Lista noului guvern in care nu se mai regasesc ministrii delegati va ajunge astazi in parlament, urmand ca noii ministri sa fie audiati in comisiile de specialitate, iar miercuri sa primeasca votul plenului.

Teoretic, cu sprijinul PSD, guvernul PNL-UDMR ar trebui sa treaca fara emotii, cele trei partide avand in total 256 de parlamentari, iar pentru investitura sunt necesare 235 de voturi. Cat priveste numele, PNL si UDMR mai au timp de negocieri pana astazi.

Deocamdata, intr-o schita a noului Cabinet, portofoliile PD revin liberalilor Paul Pacuraru (Munca), Cristian David (Interne), Teodor Melescanu sau Norica Nicolai (Aparare), Ludovic Orban (Transporturi), Cristian Adomnitei (Educatiei). UDMR-ului i-ar reveni portofoliile Mediului pentru Attila Korody, Comunicatiilor pentru Zsolt Nagy, precum si functia de vicepremier pentru Marko Bela.

In disputa raman ministerele Dezvoltarii regionale - dorit de Uniune pentru Laszlo Borbely, Agriculturii - pentru care se bat Decebal Traian Remes si Kelemen Attila.

Pentru Ministerul Justitiei a fost vehiculat numele liberalului Tudor Chiuariu. Finantele, conduse de Sebastian Vladescu, ar putea fi comasate cu Ministerul Economiei, favorit ramanand Varujan Vosganian.

Anuntul premierului

Parvulescu: Tariceanu, previzibil si patetic

Un discurs „previzibil”, „intarziat” si „patetic”, astfel caracterizeaza analistul Cristian Parvulescu anuntul premierului Tariceanu. „Premierul a anuntat ceea ce era aproape sigur, adica scoaterea PD-ului de la guvernare prin procedura formala a restructurarii guvernamentale”, ne-a declarat Parvulescu. In opinia sa, insistenta cu care seful guvernului a revenit asupra formularii „dragi romani” este una „oficiala si patetica”.

„Acest tip de adresare a fost folosit pentru a marca responsabilitatea pe care si-o asuma. A aratat ca premierul este responsabil, iar presedintele este egoist, ca urmareste propriul interes, distrugand Alianta D.A.”, a explicat Parvulescu frecventa sintagmei in discursul premierului. Analistul a adaugat ca atacurile la adresa presedintelui Traian Basescu, un laitmotiv al intregii clase politice, mai putin al PD-ului, ar putea avea un efect de bumerang asupra premierului.

„Traian Basescu a devenit tapul ispasitor al crizei politice si al instabilitatii politice din Romania, ceea ce este riscant pentru ca poate provoca reactii adverse. Unii romani ar putea sa creada imposibil ca cineva, oricat ar fi de important, sa fie atat de vinovat”, a explicat Parvulescu. Cat priveste dramatismul cu care Tariceanu a vorbit despre anticipate, Parvulescu a apreciat ca premierul a demonstrat ca „este intotdeauna inspaimantat de dezastre, fie ele naturale
sau politice”. (Alexandra-Livia Dordea)

PSD, PRM si PC pun deja conditii PNL

Dupa ce Tariceanu le-a aratat usa guvernului, democratii au intrat in silenzio stampa, refuzand sa faca vreo declaratie oficiala pe motiv ca respecta sarbatoarea Floriilor.

„PD respecta marea sarbatoare crestina pe care romanii o traiesc astazi, sarbatoarea Floriilor. Ne rezervam dreptul de a ne abtine de la orice declaratii politice, intr-o asemenea zi, ca urmare a deciziei primului-ministru de a exclude PD din structura guvernamentala”, a transmis Emil Boc printr-un comunicat de presa.

Liderii PD nu s-au abtinut insa de la a face strategii intre ei, incercand ieri sa puna la punct o strategie de contracarare a lui Tariceanu.
Democratii cautau o modalitate de a-l impiedica pe premier sa-si asume exclusiv programul de guvernare al Aliantei, dar nu excludeau nici varianta de a-i solicita public demisia. Singura certitudine era insa ca parlamentarii PD nu vor vota noul cabinet propus de Tariceanu, la momentul votului urmand sa paraseasca sala.

Singurii care au sarit in apararea democratilor au fost liderii PLD, Theodor Stolojan, anuntand ieri ca liberal-democratii vor vota impotriva guvernului, „solutia corecta fiind anticipatele”.

Fara UDMR in cabinet

Daca PD nu a facut comentarii, PSD, PRM si PC au inceput sa-i puna deja conditii lui Calin Popescu-Tariceanu. PSD, care a conditionat votul in parlament de un guvern din care democratii sa nu mai faca parte, a anuntat ca va decide astazi daca va sprjini, pentru o perioada limitata, noul guvern restructurat.

„In niciun caz nu ne propunem sa dam girul politic vreunui partid aflat la putere”, a comentat vicepresedintele PSD, Cristian Diaconescu. PC si PRM l-au avertizat de asemenea pe premierul Tariceanu ca nu-si vor da votul in parlament pentru un guvern din care face parte si UDMR.

Raspunderea cabinetului restructurat este a premierului Calin Popescu-Tariceanu, dar, in opinia PC, formula guvernamentala cea mai eficienta este aceea de guvern monocolor liberal, a declarat conservatorul Bogdan Ciuca.

El a mai spus ca PC este de acord ca acest conflict politic a fost promovat de presedintele Traian Basescu, insa conservatorii cred ca valorile romanesti nu pot fi promovate atat timp
cat in cabinetul restructurat sunt si reprezentanti ai UDMR, care au alte prioritati.

„Discursul premierului a fost de un farseism desavarsit, demn de consilierii de imagine pe care-i are. Premierul a vorbit despre necesitatea stabilitatii politice, care este reala, despre promovarea identitatii si imaginii Romaniei, dar nu stiu cum va putea sa faca acest lucru alaturi de fidelii sai aliati UDMR, care in mod explicit doresc sfartecarea teritoriala a Romaniei”, a comentat si vicepresedintele PRM Lucian Bolcas.

Consecinta

Democratii isi fac bagajele

Opt ministri democrati trebuie sa elibereze birourile
de la Palatul Victoria. Pe langa ministrul justitiei, Monica Macovei - principalul motiv de discordie in Alianta D.A. -, parasesc guvernul Gheorghe Barbu (Munca), Radu Berceanu (Transporturi), Anca Boagiu (Integrare Europeana), Vasile Blaga (Interne), Sorin Frunzaverde (Aparare), Mihail Hardau (Educatie) si Sulfina Barbu (Mediu).

Decizia premierului Tariceanu de continua guvernarea fara PD are efecte similare si pentru cei cativa zeci de secretari si subsecretari de stat democrati raspanditi in mai toate ministerele. De altfel, liderii PD le-au cerut acestora, inca de saptamana trecuta, demisiile in alb.

Motivul invocat a fost ca PD arata ca nu se agata de putere, dar si ca se va evita experienta PC cand o serie de demnitari ai conservatorilor nu au vrut sa-si paraseasca functiile dupa retragerea partidului de la guvernare.

La nivelul administratiei centrale, democratii detin, din 2005, controlul a 21 de agentii si autoritati din subordinea guvernului, printre care Agentia Nationala de Cadastru, Garda de Mediu sau Casa Nationala de Pensii.

Alte cateva sute de membri PD au ajuns, dupa castigarea puterii, sefi de directii deconcertate in teri-toriu. Acestia urmeaza a fi schimbati din fruntea unor autoritati, printre care Directia Generala a Finantelor Publice sau Directia Sanitar-Veterinara. (Anca Simina)

Omul de incredere al lui Basescu, «doctorul» Yassin, in atentia SRI

Controversatul doctor Mohamed Yassin, pe care presedintele Traian Basescu l-a trimis in Bagdad ca sa intermedieze eliberarea jurnalistilor si pe care l-a pus in fruntea unei celule private de criza, se afla inca din acel moment in monitorizarea SRI. Fostul sef al acestui serviciu Radu Timofte le-a declarat textual parlamentarilor din Comisia Voiculescu: “Am stiut de doctorul Yassim, a fost lucrat de catre Serviciul Roman de Informatii, probabil este lucrat si acum. Dar nu sunt foarte sigur in legatura cu aceasta afirmatie, daca mai este sau nu lucrat si acum. Cunosteam multe despre relatiile acestuia cu comunitatea araba din Bucuresti, cunosteam de asemenea faptul ca facea dese deplasari in unele tari arabe. La un moment dat, activitatea doctorului Yassim s-a suprapus peste activitatea ofiterilor pe care noi va spuneam ca i-am transferat, e vorba de ofiteri ai SRI si SIE in Bagdad pe timpul
crizei jurnalistilor”, a explicat Timofte. Chiar daca era in atentia SRI se pare ca acest lucru nu l-a deranjat deloc pe seful statului. Din spusele lui Timofte reise clar ca dimpotriva prin celula de criza privata pe care Basescu i-a incredintat-o “prietenului” Yassim operatiunile serviciilor romanesti au fost ingreunate. Pe timpul crizei jurnalistilor Mohamad Yassin a fost imputernicit personal de presedinte sa reprezinte “statul roman “in Irak si sa denunte rapirea jurnalistilor autoritatilor din Bagdad.

Basescu despre Yassim: «Beneficiar cinstit al averii lui Hayssam»
Beneficiarul cinstit al averii lui Hayssam, doctorul Yassim se pare ca nu a fost chiar asa cinsttit cum l-a prezentat Basescu. Din cate a declarat col. Florian Coldea, SRI verifica traseul bunurilor lui Omar Haysam. Raspunzand unei intrebari a parlamentarilor, prim adjunctul directorului SRI, Florian Codlea, a afirmat: “ Legat de rapirea jurnalistilor si cu privire la bunurile prezente ale lui Omar Hayssam care ar fi trecut in responsabilitatea sau in proprietatea doctorului Yassim, vreau sa va informez ca pana in acest moment asupra a ceea ce inseamna Omar Hayssam exista un proces in derulare intr-o zona nepublica, iar autoritatile romane sunt in proces de a evalua si aceste chestiuni privind bunurile lui Hayssam.
In iunie 2005, Traian Basescu il califica pe doctorul Yassim drept “beneficiarul cinstit al averii lui Hayssam”. Liderul Ligii Arabilor din Romania preluase o mare parte din averea lui Omar Hayssam, incluzand actiuni, bani si active ale acestuia.